Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, limitată la 180 de zile

Guvernul a modificat marţi, prin Ordonanţă de Urgenţă, prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală, relatează Hotnews.

Conform noilor reglementări, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu va putea fi stabilit pentru o durata de maximum 30 de zile. Măsura poate fi prelungită în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile, informează Guvernul.

Prelungirea arestului la domiciliu va putea fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă sau de la instanţă corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se afla locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, mai arată sursa citată.

În vederea prelungirii arestului la domiciliu, judecătorul de drepturi şi libertăţi va fi sesizat de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea perioadei de arest.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale

Potrivit Guvernului, modificarea legislativă a fost necesară în regim de urgenţă întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcţiona instituţia arestului la domiciliu pentru faza de camera preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă. De altfel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat o intervenţie legislativă rapidă în acest sens, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Prin aceste modificări, legislaţia va fi pusă în acord cu exigenţele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedura penală, mai arată sursa citată.

Reamintim că CCR a decis, în 7 mai, că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. În motivare, Curtea a precizat că dispunerea arestului la domiciliu, în procedură de cameră preliminară şi a judecăţii în primă instanţă, fără a se reglementa cu privire la termene şi durata maximă, nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp, arată în motivare Curtea Constituţională a României, arată Agerpres.

Curtea a arătat că art. 220 din Cpp prevede că judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza pot dispune arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, neprecizându-se, însă, nici termenul şi nici durata maximă pentru care poate fi dispusă această măsură în cele două faze procesuale.

Curtea a reţinut că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi muncă şi protecţia socială a muncii.

Magistraţii Curţii Constituţionale au mai constatat că, prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispus şi nici durata maximă a arestului preventiv în procedura de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă, normele procesual penale ale art.222 cu denumirea marginală 'Durata arestului la domiciliu' sunt neconstituţionale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.