După 72 de ani, cerul în R.Moldova este european (revista presei)

La 72 de ani de la anexarea Basarabiei la fosta Uniune Sovietică, ţara se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, scrie vineri Jurnal de Chişinău.

'Două comparaţii izbitoare se conturează astăzi între 28 iunie 1940 şi 28 iunie 2012', observă editorialistul Petru Bogatu. La 28 iunie 1940, Armata Roşie, ocupând Basarabia, şi-a închis ermetic spaţiul aerian. 72 de ani mai târziu, la finele lui iunie 2012, Republica Moldova a intrat în spaţiul aerian comun al UE şi a ajuns să netezească, pe ultima sută de metri, drumul la capătul căruia cetăţenii ei vor putea călători fără vize în Europa. 'De astăzi, în toată Republica Moldova cerul este european', scrie Jurnal de Chişinău.

Ideea adoptării unei noi Constituţii care bântuie din nou prin capetele liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană, trebuie abandonată consideră Nicolae Negru în acelaşi ziar. Constituţia trebuie lăsată în pace, şi modificate doar câteva puncte. Alături de articolul 78 care se referă la procedura de alegere a preşedintelui, trebuie inclus şi art. 13 privind denumirea limbii de stat, care începe să devină un pretext de destabilizare şi de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova din partea Rusiei. 'Ca un Rogozin să nu ne mai dea lecţii de patriotism, de etnografie şi lingvistică, limba română trebuie, în sfârşit, 'legalizată', susţine editorialistul. Ar fi şi un prilej de verificare a potenţialului electoral al Alianţei', susţine Nicolae Negru.

De unde vine 'moldovenismul' ucrainenilor explică în Timpul istoricul Octavian Ţâcu. 'Sensibilitatea' sporită a Kievului faţă de problema identităţii şi statalităţii în Republica Moldova vine din percepţia formată în timp la ucraineni asupra Basarabiei. 'Axiomatic, 'moldovenismul' este văzut în spaţiul românesc doar ca o emanaţie a politicilor Moscovei, pe când Kievul a contribuit la fel de mult, poate chiar mai mult, la teoretizarea şi punerea în practică a 'moldovenismului', mai ales a 'moldovenismului' de tip sovietic', susţine istoricul.

După primele o sută de zile de mandat, analiştii constată că noul şef al statului, Nicolae Timofti, nu 'străluceşte' pe scena politică. Experţii în PR, citaţi de Adevărul, observă că el păleşte pe fundalul colegilor din coaliţia de guvernare. Din 23 martie, când a fost învestit în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti a fost în vizite la Bucureşti, Bruxelles, Kiev, Moscova, Belgrad şi Istanbul. Fost judecător, el a refuzat să numească trei magistraţi şi şi-a dat acordul pentru ca unul să fie cercetat penal, potrivit Adevărul.

'100 de zile de echilibru', titrează şi 'Moldavskie Vedomosti'. Ziarul comentează că Nicolae Timofti nu este decât o marionetă a liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană, care l-a ales în această funcţie. 'Se spune că Nicolae Timofti nu poate lua decizii de sine stătător şi în general, fără acordul acestora nu poate să organizeze nici întrevederi oficiale, nici personale', scrie ziarul de limbă rusă.