Dreptul la un proces corect este în pericol în Ungaria, în opinia Comisiei de la Veneţia

Ungaria a adoptat o serie de legi care ameninţă independenţa sistemului judiciar şi dreptul la un proces corect, susţine Comisia de la Veneţia. Noile legi ungare cu privire la sistemul judiciar şi la culte, adoptate în paralel cu controversata Constituţie intrată în vigoare în ianuarie a.c., vor fi aspru criticate luni de Comisie, ceea ce va reprezenta probabil o lovitură pentru autorităţile de la Budapesta, în condiţiile în care guvernul de centru dreapta condus de Viktor Orban (Fidesz) insistă că respectivele legi sunt în conformitate cu normele europene, scrie luni cotidianul britanic Financial Times.

Evaluarea Comisiei de la Veneţia, for al Consiliului Europei care acordă consiliere în aspecte constituţionale, va fi discutată miercuri cu guvernul Ungariei de secretarul general al Consiliului, Thorbjorn Jagland.

Thomas Markert, secretar al Comisiei de la Veneţia, a declarat pentru Financial Times că evaluarea este 'foarte critică, mai critică decât majoritatea opiniilor' prezentate de acest organism. 'Afirmăm cu maximă claritate că, în viziunea noastră, există o contradicţie în această legislaţie, aşa cum este ea formulată acum, cu standardele europene', a punctat Markert.

Aceste critici le-ar putea da însă apă la moară susţinătorilor formaţiunii guvernamentale Fidesz cu privire la ceea ce este perceput drept o ingerinţă a organismelor europene în suveranitatea naţională a Ungariei. Joia trecută, premierul Orban a declarat în faţa unei mulţimi de 250.000 de oameni că Ungaria 'nu va fi o colonie'. 'Ne scriem propriile legi fundamentale' - a subliniat Viktor Orban, în cadrul mitingului. 'Nu avem nevoie de directive şi nici de ajutorul nesolicitat al străinilor care vor să ne ţină de mână', a spus el.

Complexa reţea instituţională europeană pare să adopte o abordare mai coordonată faţă de reclamaţiile în sensul că Ungaria a derapat de la valorile democratice. Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la legea privind sistemul judiciar va fi examinată de oficiali ai Uniunii Europene pentru a stabili dacă să se treacă sau nu la măsuri legale împotriva Budapestei.

Potrivit unui proiect obţinut de Financial Times al versiunii finale a evaluării Comisiei privind controversatele legi ungare - ţinută în secret până la publicarea ei, luni după-amiază -, Ungaria a avut într-adevăr nevoie de o reformă a sistemului judiciar, dar reformele adoptate 'nu doar că vin în contradicţie cu standardele europenele ale organizării acestui sistem - şi îndeosebi cu cele privind independenţa sa -, dar sunt şi problematice în legătură cu dreptul la un proces corect', conform Convenţiei europene a drepturilor omului.

Comisia de la Veneţia se arată deosebit de preocupată de vastele prerogative de care se bucură preşedintele noului Oficiu judiciar naţional, care este numit de parlament pentru un mandat de nouă ani şi poate fi înlăturat din funcţie doar cu votul favorabil a două treimi din legislatori.

În nicio altă ţară a Consiliului Europei 'nu sunt atribuite puteri atât de importante unei singure persoane, fără o suficientă responsabilitate din punct de vedere democratic', avertizează Comisia.

Partidele de opoziţie din Ungaria s-au plâns că acest rol judiciar suprem i-a fost încredinţat unui vechi aliat politic al lui Viktor Orban, care este de asemenea soţia unuia din principalii autori ai Constituţiei.

Săptămâna trecută, după ce a luat cunoştinţă de proiectele de opinie ale Comisiei de la Veneţia, Budapesta a introdus unele amendamente la legea privind sistemul judiciar. Thomas Markert, care va efectua săptămâna aceasta o vizită la Budapesta, a subliniat că este prea devreme să se spună dacă aceste amendamente răspund la toate preocupările formulate.

Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la legea cultelor din Ungaria va arăta, după toate probabilităţile, că şi această lege se îndepărtează de standardele internaţionale şi este un gest disproporţionat în scopul declarat de a pune capăt practicilor ca societăţile de afaceri să folosească bisericile drept paravan pentru a putea obţine subvenţii de la stat. Legea cultelor reduce numărul bisericilor înregistrate oficial de la peste 350 la 32.