Doua eminente ale muzicii clasice romanesti, pe scena Ateneului
Doua eminente ale muzicii clasice romanesti — pianistul Valentin Gheorghiu si violonistul Gabriel Croitoru — vor urca, impreuna, miercuri seara, pe scena Ateneului. In cadrul seriei de concerte Serate Muzicale in Bucuresti, incepand cu ora 19,00, sub cupola Ateneului, acompaniata de pian, va raspandi muzica sa invaluitoare vioara lui George Enescu, Guarnieri “del Gesu”*, cunoscuta in intreaga lume sub numele “Catedrala”.
Cei doi maestri vor interpreta piese de A. Dvorak (Sonatina pentru vioara si pian, op.100), G. Enescu (Sonata nr 3, op. 25, in la minor ”in caracter popular romanesc” si L. Van Beethoven (Sonata nr. 9, op. 47 “Kreutzer”)
Cele 21 de concerte de muzica clasica - adunate sub numele Serate Muzicale in Bucuresti - au inceput pe 14 iulie. Manifestarea, o oferta de suflet facuta iubitorilor de muzica de cea mai buna calitate, dar si celor care vor sa-si largeasca zestrea de cunostinte, se va incheia pe 30 noiembrie. In fiecare miercuri a saptamanii, mari nume de interpreti romani si straini, dirijori de prestigiu, orchestre camerale si simfonice, vor mentine aprinse luminile scenei Ateneului Roman.
Repertoriul este compus din cele mai frumoase si atractive piese de muzica clasica, fiind adresat deopotriva cunoscatorilor cat si celor mai putin acomodati cu acest gen, carora organizatorii le garanteaza ca, odata intrati in sala de concert, vor descoperi dorinta de a primi muzica clasica, pentru totdeauna, in viata lor.
Organizatorul acestui proiect este Asociatia Culturala Lanto Arte, aceeasi echipa care realizeaza si concertele Music Flavours. Coorganizatori ai acestui mare proiect sunt TVR Cultural si Flarmonica “George Enescu”, sub patronajul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti. Parteneri media: Radio Romania Muzical si Radio Romania Cultural.
Biletele se gasesc la casieria Atheneului Roman, din strada
Franklin nr. 1, in librariile Humanitas si reteaua Eventim.
Giuseppe Guarneri del Gesù (21 august 1698 — 17 octombrie 1744) este singurul lutier a carui instrumente rivalizeaza cu cele ale celebrului Antonio Stradivari.
Viata sa este invaluita in mister: se spune ca a fost intemnitat o perioada desi nu exista nici o dovada in acest sens. Instrumentele sale cunoscute astazi, putine la numar (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultos, plin de bogatie si profunzime armonica, dar si printr-un finisaj ce „|il depaseste din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul sau rival Stradivari, care avea alt tip de genialitate”. Daca intre anii 1720-1730 se cunosc putine instrumente facute de maestru, incepand cu anii 30-35 productia sa creste prin cantitate si calitate, ajungand ca in anii 38-39 sa stabileasca noi standarde in luterie si sa redefineasca "perfectul" in sunetul viorii. Segmentul de piata a lui del Gesu era in principal muzicienii, in comparatie cu Stradivari care lucra cu precadere pentru nobili, case regale si biserici. Pretul viorilor sale era mult mai mic ca ale lui Stradivari. Guarneri lucra repede, in graba, neglijand multe detalii neesentiale. Produsul final era o vioara a carui principal scop era sa sune cat mai bine, iar calitatea finisajului era uneori mediocra. Cu toate acestea, gradul de uzura al viorilor maestrului dovedesc o preferinta clara a muzicienilor de a le canta cu precadere. Violonisti celebrii ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman si nu in ultimul rand, George Enescu si-au incredintat maiestria acestor viori (wikipedia).
