Dosarul "Vama Constanţa" le explodează în faţă procurorilor. Înalta Curte îi achită pe toţi cei 39 de inculpaţi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe toţi cei 39 de inculpaţi trimişi în judecată în dosarul "Vama Constanţa"
Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

Dosarul "Vama Constanţa" le explodează în faţa procurorilor DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis marţi achitarea senatorului Mircea Banias şi a altor 38 de colegi de-ai săi de dosar. Decizia nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Printre cei 38 de inculpaţi achitaţi se numără (funcţii la data producerii faptelor) Eugen Bogatu - director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa; Laurenţiu Mironescu - secretar general al MAI; Sunai Cadîr - director al DRAOV Constanţa; Liviu-Adrian Durbac - şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Claudiu Constantin Olteanu şi Liviu Costel Bratu - ambii adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Adrian Sorin Pătraşcu - ofiţer de poliţie, comandant adjunct 'Grup de nave' Constanţa în cadrul IGPF; Ionuţ Marius Scrioşteanu - şef al Biroului Vamal Slobozia, un şef control fizic containere, inspectori şi lucrători vamali, patroni de firme şi administratori, cetăţeni de origine libaneză, iordaniană, siriană, chineză, care erau intermediari vamali, potrivit Agerpres.

Judecătorii au dispus şi ridicarea sechestrului pus de procurori pe bunurile inculpaţilor şi au constatat că persoana vătămată SC Adidas AG, prin reprezentant SC Frisch&Partners SRL, nu s-a constituit parte civilă în dosar.

Dosarul "Vama Constanţa"

Senatorul Mircea Banias a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2012 pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, respectiv iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei alţi 38 de inculpaţi, membri ai unui grup infracţional, care controla, potrivit DNA, activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Conform DNA, în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din Constanţa s-a constituit un grup infracţional organizat, având ca scop controlul activităţilor de import - export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.

"Astfel, crearea unei reţele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe. În cadrul reţelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România, care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", susţin procurorii.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD şi 13.000 USD pentru fiecare transport.

DNA preciza că, la data de 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias a cerut şi a primit de la Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuar, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, pretinzând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în atribuţiile de serviciu ale acestora, în sensul susţinerii intereselor grupului.

Bunurile respective ar fi fost puse la dispoziţia lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoş-Iulian Tudoran (comisionar vamal) şi Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.

În data de 3 iunie 2010, în calitate de preşedinte al organizaţiei municipale Constanţa a unui partid politic, Laurenţiu Mironescu i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă suma de 8.000 lei pentru câştigarea alegerilor interne la nivelul organizaţiei.

"Inculpatul Pilcă i-a promis că îi va da suma de bani cerută. În 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfăşurate la organizaţia municipală Constanţa a acelui partid, inculpatul Mironescu a fost ales prim-vicepreşedinte al organizaţiei. În schimbul sumei de bani, Mironescu a promis să îşi folosească influenţa politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor, pentru ca inculpatul Pilcă să fie numit director în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul Pilcă şi de ceilalţi membri ai grupului infracţional. În pofida acestei promisiuni, Pilcă nu a ocupat funcţia respectivă", arată DNA.