Politicienii, "mai egali" în faţa legii decât restul cetăţenilor

Tendinţa parlamentarilor de a face scut în jurul politicienilor acuzaţi de corupţie le dă mari dureri de cap procurorilor.
Andrei Pricopie
19.03.2016

alte articole

Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
19.03.2016

Nu de puţine ori Parlamentul a spus NU cererilor DNA de ridicare a imunităţii unor politicieni intraţi în colimatorul agenţiei anticorupţie. Şi dacă în cazul senatorilor şi deputaţilor interdicţia viza doar posibilitatea de a-i trimite la Beciul Domnesc (a se citi în arest preventiv), în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri ancheta era blocată din faşă. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este deloc mulţumită de această situaţie.

Întrebată la RFI cum este afectată activitatea DNA în cazurile în care Parlamentul refuză să avizeze cererile înaintate de procurorii anticorupţie, Kovesi a replicat:

"În primul rând, se înfrânge un principiu constituţional şi un principiu al statului de drept şi anume că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi am avut foarte multe situaţii în care cetăţenii n-au fost egali în faţa legii.

În acelaşi dosar penal, persoanele care nu aveau calitatea de deputat sau senator şi au fost prezentate judecătorului cu propunere de arestare preventivă au fost arestate preventiv pe 30 de zile, în timp ce aceia care au avut calitate de parlamentar, datorită votului în Parlament, nici măcar nu am putut propune această măsură. Este o discrepanţă clară în aplicarea legii".

Miniştri şi foşti miniştri scapă de dosar

Şefa DNA atrage atenţia că imunitatea parlamentară creează probleme în special atunci când vorbim de calitatea de ministru sau fost ministru.

"Avem situaţii în care aceste anchete au fost blocate datorită faptului că nu am primit acel aviz. Dacă avem un ministru sau fost ministru, care comite o faptă de natură penală şi deţine în acelaşi timp şi calitatea de senator sau deputat, trebuie să obţinem un aviz pentru începerea urmăririi penale. Atunci când acest aviz nu este obţinut, chiar dacă avem probe sau indicii sau celelalte persoane sunt trimise în judecată, acea persoană nu poate fi cercetată şi dosarul trebuie să fie închis cu privire la acele fapte.

De foarte multe ori, se creează probleme în instanţele de judecată, când avem pe rol astfel de dosare, pentru că avocaţii celorlalte persoane implicate în dosar pe bună dreptate invocă acest lucru, că o parte dintre persoane sunt cercetate, sunt arestate preventiv, uneori chiar sunt şi condamnate, iar ceilalţi scapă prin simplul fapt că se dă un vot politic în Parlament", a explicat Kovesi.

Dubla măsură

Procurorul şef al DNA a evidenţiat faptul că, atunci când vorbim de fapte grave şi se impune măsura arestării preventive, un cetăţean care nu este parlamentar este supus rigorilor legii, în timp ce un parlamentar nu este supus rigorilor legii.

"Sigur, poţi să continui un dosar faţă de un parlamentar faţă de care n-ai dispus măsura arestului preventiv, dar vorbim de o aplicare neechitabilă a legii în acest caz. Sunt situaţii în care o persoană faţă de care nu dispui măsura arestului preventiv să poată părăsi ţara şi sunt foarte multe cazuri în care parlamentari faţă de care am cerut arestarea preventivă au plecat din ţară şi acum statul român cheltuie bani, cheltuie resurse pentru a identifica persoana respectivă, apoi urmează proceduri de extrădare, urmează proceduri de aducere în ţară, pentru care se cheltuie foarte mulţi bani din bugetul statului român", a mai precizat Kovesi.

Refuzuri nemotivate

"Aceste refuzuri ale Parlamentului nu au fost motivate niciodată. Noi ca procurori şi mai mult, instanţele de judecată au nevoie de documente. O declaraţie publică nu ne ajută, aceste refuzuri nu sunt motivate în scris. Noi ca procurori când luăm o decizie, o motivăm, judecătorii când iau o decizie, o motivează. Parlamentul când respinge astfel de cereri, nu motivează niciodată", a precizat şefa DNA.

Potrivit legislaţiei actuale, Parlamentul nu este obligat să-şi motiveze refuzurile. Kovesi a sugerat însă că ar fi cazul să se modifice regulamentul în acest sens.

"Au un regulament care poate fi modificat şi pentru o mai mare transparenţă şi pentru a evita situaţiile confuze, poate ar fi bine să o facă. Eu nu sunt în măsură să spun ce trebuie sau ce nu trebuie să facă Parlamentul, spun doar ce fac magistraţii, magistraţii îşi motivează toate deciziile", a adăugat procurorul-şef al DNA.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor