Dosarul Microsoft: Elena Udrea "legată" de banii lui Cocoş
alte articole
Postul Realitatea TV relatează că a obţinut un document din care reiese că fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş ar fi făcut, în 2009, mai multe împrumuturi către o firmă controlată de acesta. Banii respectivi se presupune că ar fi din mita pe care Cocoş ar fi primit-o pentru a interveni pe lângă oficialităţi guvernamentale, astfel încât să se încheie contractul Microsoft, susţine sursa citată.
Realitatea mai precizează că aceste împrumuturi nu apar în declaraţia de avere a Elenei Udrea, la momentul respectiv încă soţia lui Dorin Cocoş. Ori, în documentul citat, procurorii DNA spun: "Odată ce acele sume nu au fost declarate în declaraţia de avere depusă de soţia inculpatului în perioada de referinţă, raportat la cuantumul sumelor, apreciem că nu poate fi vorba de o simplă omisiune", scrie Realitatea.
Contactată telefonic, liderul PMP a susţinut că, la momentul respectiv, soţul său nu i-a spus nimic despre acele împrumuturi: "Categoric la momentul acela, în 2009, nu am avut cunoştinţă de faptul că fostul soţ şi-a împrumutat propria firmă. Nu mi-a spus. Eu am declarat tot ceea ce am făcut eu şi tot ce-mi spunea fostul meu soţ", a declarat Elena Udrea, într-o intervenţie la Realitatea TV.
Reamintim că pe 29 octombrie, Dorin Cocoş a fost arestat preventiv "la pachet" cu fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru, zis "NIRO", precum şi a primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan "Pinalti", în dosarul licenţelor Microsoft.
În referatul ce a însoţit propunerea de arestare preventivă a celor patru, procurorii DNA au dezvăluit un adevărat grup infracţional ce a fost constituit pentru a influenţa semnarea contractului pentru achiziţionarea de către Guvern a licenţelor Microsoft.
Potrivit procurorilor anticorupţie, omul de afaceri Dorin Cocoş a pretins, în cadrul procedurii de achiziţie a licenţelor IT pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ştefan şi pentru Gabriel Sandu.
