Dorneanu, somat să-şi dea demisia. "Prestigiul, credibilitatea şi independenţa CCR au fost grav afectate"
alte articole
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, precum şi unii dintre colegii săi, trebuie să îşi dea demisia din funcţie pentru că, prin activitatea lor, au pus în pericol statul de drept şi separaţia puterilor în stat, a solicitat marţi, în cadrul unei scrisori deschise, organizaţia Iniţiativa România.
"Domnule Preşedinte Valer Dorneanu, constatând că prestigiul, credibilitatea şi independenţa Curţii Constituţionale au fost grav afectate chiar prin decizii şi hotărâri ale majorităţii Curţii, vă solicităm demisia din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale a României. Acelaşi lucru ar trebui să-l facă şi alţi judecători ai CCR care, prin activitatea lor, au pus în pericol statul de drept şi separaţia puterilor în stat, punând mai presus de Constituţie interese sau motivaţii personale. Cerem aceste lucruri tocmai pentru că respectăm pe deplin independenta şi atribuţiile constituţionale şi legale ale Curţii şi considerăm că aceasta trebuie să se afle dincolo de orice suspiciune profesională, morală şi politică, fiind o instituţie fundamentală a democraţiei în România", se arată în scrisoarea deschisă.
În acest spirit, Iniţiativa România solicită, de asemenea, instituţiei Curţii Constituţionale a României:
1. Din nou, în continuarea cererii noastre din 26 iunie 2017, să reapreciaţi Hotărârea 1/22.06.2017 prin care s-a instituit cenzura opiniilor separate şi concurente, mai ales că acum şi o instanţă de judecată a constatat că acest act administrativ încalcă legile şi Constituţia României;
2. Să reveniţi asupra Deciziei nr. 396/06.06.2017, prin care aţi impus Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul punerii în acord cu recomandările reale, nu inventate, ale Comisiei de la Veneţia;
3. În continuarea amicus curiae trimis pe 24 septembrie Curţii Constituţionale a României de către Iniţiativa România în dosarele 2428E/2017 şi 2429E/2017 având ca obiect posibilul conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Ministerul Public, să respingeţi sesizările Preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, luând în considerare atât aspectele de ordin procedural, care arată că activitatea Comisiei de anchetă s-a desfăşurat începând cu 5 iulie 2017 în afara normelor constituţionale şi legale, cât şi aspectele care ţin de fondul cauzei şi care indică că nu sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru constatarea unui conflict juridic de natură constituţională.
Organizaţia a explicat că cere toate acestea având în vedere:
1. Considerentele sentinţei civile nr. 3044/2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 5654/2/2017, prin care instanţa a constatat că Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind redactarea opiniilor separate şi concurente “nu reprezintă un act jurisdicţional, cum în mod eronat afirmă aceasta (n.n. CCR), ci un act administrativ cu caracter normativ” şi că există texte legale superioare care o contrazic în mod expres (Legea 47/1992, Legea 544/2001 şi Constituţia României);
2. Răspunsul Comisiei de la Veneţia publicat în 24 septembrie 2017 adresat jurnalistului Liviu Avram, care dovedeşte că impunerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu a fost fundamentată pe un fals de interpretare a Raportului Comisiei de la Veneţia intitulat „Relaţia dintre responsabilitatea politică şi cea penală a miniştrilor”;
3. Că cererea formulată în baza Legii 544/2001 de Iniţiativa România prin care am solicitat “o copie a actului de numire a doamnei deputat Oana Consuela FLOREA în funcţia de preşedinte al Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial” a primit prin răspunsul 6b/412E/02.10.2017 al Camerei Deputaţilor confirmarea de facto că nu există un astfel de act de numire care să aibă valoare juridică şi că, odată cu demisia fostului Preşedinte al Comisiei de anchetă, Mihai Fifor, activitatea Comisiei s-a desfăşurat ilegal începând cu data de 5 iulie 2017, toate activităţile şi actele emise de comisie începând cu această dată fiind lovite de nulitate.
