Dorinţa liderilor politici de a fi realeşi impulsionează schimbări în Constituţiile latino-americane

În timp ce Constituţia SUA a fost supusă la doar 27 de amendamente din 1787 încoace, cea mai recentă în 1992, Constituţiile mai multor ţări din America Latină au suferit în ultimii ani ample modificări, sau au fost redactate din nou, în multe cazuri pentru a deschide posibilitatea realegerii preşedintelui, notează miercuri agenţia EFE.

Congresul din Nicaragua a aprobat recent o reformă constituţională parţială care întăreşte puterile prezidenţiale şi prevede posibilitatea, neprevăzută până acum, a realegerii sale, deşi fostul lider sandinist şi actualul şef de stat, Daniel Ortega, a obţinut deja realegerea în 2011 cu ajutorul magistraţilor sandinişti din Curtea Supremă. Actuala Constituţie a ţării a intrat în vigoare în 1987 şi de atunci a suferit reforme în 1990, 1995, 2000, 2004, 2005, 2007 şi în prezent.

Constituţiile Venezuelei, Ecuadorului şi Boliviei, care, asemenea Nicaraguei, sunt ţări membre ale Alianţei Bolivariene pentru Popoarele Americii Noastre (ALBA), sunt cele mai noi din regiune. Constituţiile acestor ţări pun accentul pe aspectul social şi reflectă opoziţia faţă de neoliberalismul şi globalizarea guvernanţilor care le-au promovat, alături de intenţia lor de a nu rămâne efemer la putere - aspiraţie îndeplinită prin realegerea lor, în majoritatea cazurilor.

Constituţia venezueleană din 1999, promovată de Hugo Chávez la puţin timp după venirea sa la putere, a fost amendată zece ani mai târziu, la cererea sa, pentru a-i permite realegerea imediată. Chávez, care a fost preşedinte al Venezuelei din 1999 până la moartea sa în 2013, a încercat fără succes să-şi reformeze integral propria constituţie, în 2007, însă cetăţenii au fost de acord, prin referendum, cu introducerea unui singur amendament în Constituţia din 1999.

Preşedintele Boliviei, Evo Morales, care a împlinit recent opt ani consecutivi în funcţie, a promovat în primul său mandat redactarea unei Constituţii pentru 'refondarea' ţării. Constituţia din 2009 prevedea ca, perioada maximă pentru ca o persoană să exercite puterea, să fie de două mandate consecutive, dar în mai 2013, în mijlocul unei ample polemici, a fost promulgată o lege care îi permitea lui Morales să fie candidat la alegerile din 2014.

Şi preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, aflat la putere din 2007, a promovat o nouă Constituţie, cea din 2008, care limita la două mandatele prezidenţiale consecutive. Deocamdată el a declarat că nu vrea să schimbe Carta Magna pentru a rămâne la Palatul Carondelet dincolo de actualul mandat care se încheie în 2017.

În Columbia, Constituţia a fost reformată în 2004, pentru a stabili posibilitatea realegerii imediate doar o singură dată, la imboldul preşedintelui de atunci, conservatorul Alvaro Uribe, care şi-a putut astfel reînnoi mandatul în 2006. Simpatizanţii săi 'uribişti' au încercat să-l menţină prin referendum la putere şi după 2010, dar Curtea Constituţională a respins posibilitatea.

În Argentina, ultima reformă constituţională, a şaptea după 1853, datează din 1994 iar una din noutăţile introduse este realegerea preşedintelui o singură dată. Preşedintele de atunci Carlos Menem a cochetat cu ideea unei a doua realegeri consecutive, cunoscută popular drept 're-re', dar nerealizată. Susţinătorii actualului preşedinte a ţării, Cristina Fernández, realeasă în 2011, au încercat o 'eternizare' a acesteia la putere, printr-o reformă constituţională care nu a fost aprobată astfel încât actuala preşedintă nu va putea candida la alegerile din 2015.

Nu dorinţa preşedintelui de a se perpetua la putere va fi motivul pentru care se vor introduce schimbări în Constituţia mexicană, care datează din 1917 şi care a fost amendată de mai multe ori. Congresul mexican va dezbate de la 1 februarie schimbările constituţionale necesare pentru a realiza reformele menite să modernizeze Mexicul, promise de energicul preşedinte, Enrique Peńa Nieto. El nu prevede să schimbe sistemul alegerii prezidenţiale, care prevede un singur mandat de şase ani, dar introduce realegerea edililor locali şi a legislatorilor federali.

În Cuba, Constituţia din 1976 a fost reformată în 1992, iar actualul preşedinte Raúl Castro, reales de Adunarea Naţională în 2013, a anunţat că va promova o reformă constituţională pentru a limita mandatele politice la zece ani şi a stabili o vârstă maximă pentru principalele responsabilităţi ale ţării. Raúl Castro, al cărui frate, Fidel, a condus timp de peste 40 de ani Cuba, a anunţat că după expirarea actualului său mandat de cinci ani, va abandona puterea.