Donald Trump semnează proiectul de lege privind sancţiunile anti-Rusia
alte articole
Pachetul de sancţiuni financiare anti-Rusia a fost semnat miercuri de preşedintele Donald Trump cu uşile închise şi departe de camerele de filmat, au precizat câteva surse ale Casei Albe.
Măsurile, concepute pentru a pedepsi guvernul rus pentru presupusa interferare cu alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi pentru anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 printre altele, a fost anterior adoptat de Congresul SUA aproape în unanimitate.
Proiect “plin de defecte”
La scurt timp după semnarea proiectului de lege, Trump a publicat o declaraţie în care a precizat că proiectul este “plin de defecte” şi îi subminează abilitatea de a negocia.
“Prin limitarea flexibilităţii Executivului, această lege îngreunează sarcina SUA de a încheia acorduri bune pentru poporul american şi va face ca Rusia, China şi Coreea de Nord să fie mult mai unite”, a precizat Trump, adăugând că a semnat proiectul “de dragul unităţii naţionale”.
Proiectul, care include de asemenea sancţiuni amplificate împotriva Iranului şi Coreei de Nord, a obţinut un număr suficient de voturi în Congres pentru a ignora un veto prezidenţial.
În ceea ce priveşte Rusia, noua lege vizează sectorul energetic al acesteia şi include o prevedere care îi reduce preşedintelui american şansele de a diminua sau suspenda sancţiunile anti-Rusia fără aprobarea Congresului. Această măsură este văzută ca un semn de neîncredere din partea Congresului controlat de republicani, în condiţiile în care Trump şi-a exprimat de mult timp dorinţa de a îmbunătăţi relaţiile cu Moscova.
Răspunsul ruşilor
În weekend, în cadrul unui răspuns preventiv înaintea semnării noii legi de către Trump, Moscova a cerut Washingtonului să reducă în mod semnificativ numărul diplomaţilor prezenţi în Rusia. După semnarea proiectului de lege, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, “de facto, situaţia nu se schimbă cu nimic”.
“Măsurile retaliatorii au fost deja luate”, a adăugat Peskov.
Un procuror special investighează dacă membri ai campaniei lui Trump au colaborat cu Rusia înaintea alegerilor prezidenţiale americane din 2016. Preşedintele Trump a negat orice colaborare între campania sa şi Kremlin, iar investigaţiile americane nu au reuşit până acum să furnizeze dovezi concludente privind amestecul Rusiei în alegeri.
Temerile UE
În declaraţia sa, Trump a afirmat că administraţia SUA a lucrat cu Congresul pentru a aduce unele schimbări proiectului de lege, luând în considerare inclusiv temerile aliaţilor europeni că noile sancţiuni ar putea afecta companii din Germania, Austria sau din alte state UE ce sunt implicate în proiectul de construire a gazoductului rusesc Nord Stream 2.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri reţelei germane de televiziune ARD că SUA a luat în considerare unele dintre temerile blocului, dar a reiterat faptul că UE este pregătită să aplice contramăsuri “în câteva zile” dacă sancţiunile americane vor afecta companiile europene.
De asemenea, proiectul de lege aplică interdicţii unor ţări considerate a fi ameninţări la adresa securităţii globale. Iranul este vizat pentru programul său de rachete balistice, pentru activităţile sale “destabilizatoare” în Orientul Mijlociu şi abuzurile drepturilor omului pe teritoriul ţării. Teheranul a precizat că sancţiunile merg împotriva “textului şi spiritului” controversatului acord nuclear internaţional semnat în 2015 între Iran şi şase puteri mondiale. Sancţiunile împotriva Coreei de Nord vizează programele sale de arme nucleare şi rachete balistice, precum şi utilizarea muncii în regim de sclavie.
