Doi candidaţi proeuropeni au intrat în al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor din Finlanda

Doi candidaţi proeuropeni au intrat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Finlanda, ce va avea loc în februarie, arată rezultatele finale ale scrutinului de duminică.

După numărarea tuturor voturilor, fostul ministru de finanţe conservator Sauli Niinisto conduce detaşat, cu aproape 37% din voturi.

El este urmat de candidatul Ligii Verzi, Pekka Haavisto, care a obţinut 18,8% din sufragii. Pe a treia poziţie se află euroscepticul Paavo Vayrynen, votat de 17,5% dintre alegători.

Niinisto şi Haavisto - primul candidat homosexual la preşedinţie din istoria Finlandei - vor să îi urmeze în funcţie lui Tarja Halonen, prima femeie preşedinte a ţării. Tarja Halonen a avut două mandate consecutive de preşedinte şi nu mai poate candida pentru al treilea.

Al doilea tur de scrutin urmează să aibă loc în 5 februarie, iar câştigătorul va pune capăt la trei decenii de conducere social-democrată în ţară.

Rata de participare la scrutinul de duminică a fost de aproape 73%.

În Finlanda, preşedintele este ales prin sufragiu direct şi mandatul are şase ani.

Preşedintele finlandez se ocupă de politica externă a ţării, împreună cu guvernul, şi este comandantul suprem al forţelor armate. Totuşi, în ultimii ani, prerogativele preşedintelui s-au diminuat în favoarea guvernului şi parlamentului. Fostul preşedinte Mauno Koivisto declara la postul public YLE că există riscul unui dezechilibru între alegerea prin sufragiu direct a preşedintelui şi reducerea prerogativelor prezidenţiale.

Făcând parte din zona euro, Finlanda a avut de suferit de pe urma recentelor încercări prin care trece moneda unică. În discursul de Anul Nou, Tarja Halonen a subliniat dificultăţile cu care se confruntă ţara sa şi zona euro: "Începutul unui an nou ar trebui să ne dea speranţa unei zile de mâine mai bune. Dar evoluţiile economice din Europa anului trecut au aruncat o umbră şi aici, în Finlanda, trebuie să luăm în considerare că trebuie să facem planuri pentru viitor".

La alegerile parlamentare din aprilie anul trecut, partidul eurosceptic Adevăraţii Finlandezi au obţinut o remarcabilă victorie, reuşind ca de la cinci mandate în Parlament să ajungă la 39, cu 19,1% din voturi, şi au devenit astfel a treia forţă politică a ţării. În campanie, Adevăraţii Finlandezi au cerut ca Helsinki să nu mai susţină planurile de salvare în zona euro. Totuşi alegătorii nu mai susţin retorica sa antieuropeană.

Finlanda a fost una dintre ţările care s-a alăturat zonei euro de la început. PIB-ul ţării urma să atingă o creştere de 2,6% la sfârşitul anului 2011, dar în 2012 este de aşteptat să fie o creştere de doar 0,4% şi există chiar posibilitatea recesiunii. Deocamdată, Finlanda nu s-a numărat printre ţările cu ratingul scăzut de Standard and Poor's şi rămâne la calificativul maxim de AAA.