DOCUMENTAR: Politica lui Nicolas Sarkozy faţă de romi

Nicolas Sarkozy a urmat o linie destul de dură faţă de imigraţie în general, şi faţă de romi în special, în cei cinci ani de mandat, ceea ce a tensionat la un moment dat relaţiile dintre Franţa şi România, iar promisiunile făcute în campania electorală urmează aceaşi tendinţă.

După primul tur de scrutin el şi-a înăsprit chiar şi mai mult discursul, în condiţiile în care încearcă să atragă electoratul extremei-drepte. Cu toate acestea, liderul francez de extremă-dreapta Marine Le Pen a refuzat să îşi exprime susţinerea pentru vreunul dintre candidaţii din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, 44% dintre alegătorii Frontului Naţional îl vor susţine pe preşedinte, 38% se vor abţine şi 18% îl vor susţine pe Hollande.

Astfel, într-un interviu acordat unui post de radio francez, Sarkozy a declarat că, din punctul său de vedere, în Franţa sunt prea mulţi imigranţi. "Sistemul nostru de integrare nu funcţionează. De ce? Pentru că, chiar şi înainte de a reuşi în a integra imigranţi acceptaţi deja, noi străini ajung în Franţa", a spus actualul lider de la Elysee.

El a subliniat, însă, că nu susţine o "Franţă închisă, cu imigraţie zero".

Anterior, liderul Elysee a spus că, în cazul în care va obţine un nou mandat, va înjumătăţi numărul imigranţilor, la circa 100.000.

De asemenea, el intenţionează să impună condiţii stricte privind reîntregirea familiei sau căsătoriile mixte. Candidaţii vor trebui să aibă un loc de muncă şi o locuinţă decentă şi să dea un examen de limbă în consulate.

Numai imigranţii care stau de cel puţin 10 ani pe teritoriul Franţei şi care au lucrat timp de cel puţin cinci ani vor avea dreptul să se pensioneze anticipat.

În ceea ce priveşte lupta împotriva imigraţiei ilegale, Sarkozy propune un referendum pentru a încredinţa unui singur judecător administrativ responsabilitatea expulzării imigranţilor ilegali. Iar regularizarea va fi rezervată numai cazurilor umanitare.

Pe parcursul mandatului lui Sarkozy la Elysee, Franţa a anunţat o înăsprire a măsurilor vizându-i pe romii din România, autorităţile de la Paris dorind, pe de altă parte, ca romii care au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării, contra unor compensaţii materiale, odată întorşi în România, să rămână şi să nu revină în Franţa clandestin.

Relaţiile Franţei cu România au început să se tensioneze progresiv de la începutul anului 2010, când, aflat în vizită în România, secretarul francez pentru afaceri europene din perioada respectivă Pierre Lellouche cerea Bucureştiului să-şi intensifice eforturile pentru integrarea romilor şi pentru a descuraja emigraţia lor.

Polemica pe tema romilor s-a intensificat în vara lui 2010, când Lellouche a menţionat pentru prima dată posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată. Franţa, care a invocat rapoartele proaste ale CE în legătură cu lupta anticorupţie din România, a raliat ulterior şi alte ţări, în primul rând Germania, acestei poziţii de a condiţiona aderarea la Schengen de lipsa suspiciunilor de corupţie la graniţă. În prezent, numai Olanda se mai opune aderării României şi Bulgariei la Schengen.

În iulie 2010, preşedintele Sarkozy a rostit un discurs controversat la Grenoble, în care acesta a dat asigurări că taberele ilegale de romi vor dispărea. "I-am cerut ministrului de interne să elimine taberele ilegale de romi (...). În trei luni, jumătate dintre aceste tabere ilegale vor dispărea", a spus el.

În plus, o circulară a Ministerului de Interne le ordona ofiţerilor să vizeze în special romii în operaţiunile menite să asigure siguranţa cetăţenilor.

Această tendinţă a generat un val de indignare în Uniunea Europeană şi a ajuns în atenţia Comisiei Europene, care a ameninţat Franţa cu un infringement, dar totodată a obligat Bruxelles-ul să-şi reconfigureze strategia în privinţa aceste minorităţi şi să abordeze mai ferm această problemă.

În 16 iunie 2011, Franţa a adoptat modificările legislative impuse de către Comisie pentru a asigura conformitatea cu Directiva privind libera circulaţie a persoanelor, inclusiv garanţiile care protejează cetăţenii UE împotriva expulzărilor arbitrare sau a tratamentului discriminatoriu.

Potrivit guvernului francez, legea din 16 iunie 2011 privind imigraţia, integrarea şi naţionalitatea, validată de Consiliul Constituţional, a reformat procedurile de îndepărtare de pe teritoriul ţării a imigranţilor ilegali şi a permis progrese semnificative în asigurarea securităţii.

Concret, legea a reorganizat intervenţiile magistraţilor în procesele de expulzare, a introdus un dispozitiv prin care imigranţii ilegali îndepărtaţi de pe teritoriul ţării nu se mai pot întoarce în Franţa timp de maxim cinci ani şi creşte perioada maximă de detenţie într-un centru pentru imigranţi ilegali.

Iar la un an de la controversatul discurs de la Grenoble, presa franceză scria că situaţia din ţară nu s-a schimbat. Numărul repatrierilor românilor şi bulgarilor, majoritatea romi, a scăzut chiar în 2010 faţă de 2009, arăta un raport al Biroului francez pentru imigraţie şi integrare. "În 2010, 9.761 persoane (dintre care 7.520 adulţi şi 2.241 copii) au beneficiat de sistemul de repatriere umanitară, dintre care 8.182 români şi 959 de bulgari, adică o scădere cu 21% faţă de 2009", potrivit documentului.

Comunitatea romă are în continuare circa 15.000 de membri în Franţa, o cifră stabilă din 2007. Şi nici numărul taberelor ilegale nu ar fi scăzut, scria presa de la Paris.

Însă în ultimele luni ale anului 2011, înainte de lansarea campaniei electorale, Ministerul francez de Interne şi-a intensificat campania de a-i îndepărta pe romi din zonele foarte vizibile. El a interzis cerşitul pe Champs Elysees şi în cele mai populare locuri turistice din Paris.

Cu toate acestea, în Gare du Nord de exemplu sunt mai multe echipe de cerşetori şi hoţi de buzunare, majoritatea membrilor lor fiind prea tineri pentru a fi expulzaţi. Iar şefii bandelor, lipsiţi de scrupule dar invizibili, ştiu acest lucru.

Însă, potrivit statisticilor Ministerului de Interne, în 2011, 32.912 persoane au fost îndepărtaţi de pe teritoriul Franţei, un nivel record, cu 17,5% mai mare decât în 2010.

Numărul repatrierilor voluntare s-a ridicat la 9.985, cu 19% mai mult decât în 2010. Şi numărul repatrierilor forţate a crescut cu 17%, ajungând la 22.927.

Luna trecută, însă, preşedintele francez şi-a exprimat pentru prima dată, voalat e adevărat, regretul pentru declaraţiile vehemente prin care a stigmatizat comunitatea romă din Franţa.