"Dobânzile aberante ale IFN-urilor au devenit istorie" - CCR a respins sesizarea USR pe legea privind IFN-urile

Curtea Constituţională a respins, joi, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 54 deputaţi USR şi neafiliaţi pe Legea privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe, stabilind că legea în ansamblul său este constituţională în raport cu criticile formulate.

La rândul său, senatorul social-democrat Daniel Zamfir a declarat, joi, că dobânzile aberante ale IFN-urilor au devenit istorie, după ce CCR a respins contestaţia USR.

“S-a sfârşit calvarul. Dobânzile aberante ale IFN-urilor au devenit istorie! CCR a respins contestaţia USR”, a scris senatorul PSD pe pagina sa de Facebook.

În plus, senatorul arată că, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului, incluzând aici şi orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.

De asemenea, în situaţia depăşirii plafoanelor prevăzute consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare, mai precizează Zamfir.

Potrivit unui comunicat al CCR, Legea criticată respectă principiul constituţional al bicameralismului, întrucât nu există nici deosebiri majore de conţinut juridic şi nici o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

“Legiuitorul are competenţa de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privinţa cesiunii de creanţă realizate în beneficiul unui cesionar I.F.N., având în vedere că se impune susţinerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecţie a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situaţie diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încălcarea, prin dispoziţiile legale criticate, a principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin.(1) din Constituţie, Curtea a reţinut că principiul pacta sunt servanda poate fi supus unor atenuări impuse de situaţii ce intervin pe parcursul executării contractului, situaţii care nu au putut fi avute în vedere la încheierea acestuia şi care pun una dintre părţile din contract în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile contractuale”, susţine CCR

Totodată, Curtea a mai reţinut că dreptul de proprietate al instituţiilor financiare nebancare nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate, dispoziţiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constituţie.

“Entităţile care desfăşoară activităţi de recuperare a creditelor se pot adresa instanţelor judecătoreşti, potrivit dreptului comun, pentru soluţionarea oricăror acţiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanţelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiţie. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art.8 alin.(3)-(10) din legea criticată prevăd posibilitatea adaptării judiciare a tuturor contractelor de credit reglementate prin aceeaşi lege, motiv pentru care prevederile legale criticate respectă exigenţele impuse de Curtea Constituţională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, par.116, fiind în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art.147”, se mai arată în comunicatul CCR.