Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară

Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară are darul de a aduce umorul balcanic sub cerul liber în Portul Cetate din judeţul Dolj. Seară de seară, în perioada 26 august - 1 septembrie, începând cu ora 21:00, Divan Film Festival, a programat o porţie de râs sănătos: filme balcanice reprezentative din ultimii peste 30 de ani. Intrarea este liberă.

La cea de-a patra întâlnire de pe malul Dunării ”degustătorii de Film şi Artă Culinară” vor putea vedea, la Cetate, filmele unor importanţi regizori din Serbia, Grecia, Albania, Bulgaria, Turcia, Croaţia, Slovenia, Macedonia şi Kosovo, care provoacă râsul spectatorilor prin cele mai diferite forme de umor: moştenirea lui Nastratin Hogea şi Păcală (Petăr cel isteţ la bulgari şi macedoneni), dusă la absurd, ironie delicată sau autoironie lucidă, satira socială detaşată sau virată în culori întunecate.

”În plus, umorul negru a devenit o marcă balcanică, care înseamnă, de fapt, acea capacitate de a râde în momente tragice chiar şi de cele mai serioase lucruri, ceea ce i-a făcut pe localnici să străbată mai uşor o istorie dacă nu vitregă, măcar foarte dramatică, inclusiv în ultimii ani” a precizat Marian Ţuţu, directorul artistic al festivalului.

Selecţia filmelor invitate să reprezinte ”comedia balcanică” va cuprinde câteva dintre peliculele reprezentative ale genului, precum ”Cine cântă acolo? (1980, regia Slobodan Sijan), votat de către Academia iugoslavă de film, în 1996, ca cel mai bun film iugoslav din toate timpurile, dar şi câteva comedii balcanice practic necunoscute publicului românesc, precum coproducţia Slovenia-Croaţia premiată la San Sebastian şi Toronto ”De la un mormânt la altul”.

Comediile recente, pe care le puteţi viziona la Divan, deţin recordurile de box-office pentru ultimii ani în Albania, Slovenia, Bulgaria şi Croaţia.

Festivalul se bucură de prezenţa unor regizori precum Slobodan Sijan (Serbia), Nikos Perakis, Vasileios Kalamakis (Grecia), Dimităr Mitovski (Bulgaria), Vlatka Vorkapic (Croaţia), Ilir Harxhi, Eno Milkani (Albania) şi Jani Bojadzi (Macedonia) şi Tudor Cristian Jurgiu.

Din 2012, odată cu festivalul filmului şi gastronomiei balcanice Fundaţia pentru poezie ”Mircea Dinescu” organizează şi un simpozion internaţional dedicat filmului balcanic, un fenomen transnaţional despre care specialiştii discută încă din anii 80 - perioada marilor succese internaţionale ale unor cineaşti precum Emir Kusturica şi Theo Anghelopoulos. Anul acesta, simpozionul va fi dedicat, de asemenea, comediei balcanice şi va avea oaspeţi din Grecia, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Marea Britanie şi Albania.

Desigur, nu vor lipsi concertele, spectacolele culinare, expoziţiile şi invitaţii de seamă.

”În comedie, nici un cineast nu se poate îmbăta cu apă rece. Dacă publicul nu râde, nu el e cel lipsit de umor, ci filmul. Râsul publicului îţi dă măsura exactă a reuşitei intenţiilor tale ca autor. O sală care tace la o comedie dă un verdict fără drept de apel. Poţi să minţi că ţi-ar fi plăcut la nebunie filmul cutare, dar nu poţi să te faci că râzi. Ceea ce nu înseamnă, aşa cum greşit s-a interpretat, că ilaritatea din sală indică neapărat o comedie bună. Râsul are şi el diverse paliere de calitate. Există şi râs vulgar”, a afirmat Nae Caranfil -scenarist, actor şi regizor român.

Câteva cuvinte de la Marian Ţuţu

”Chiar avem un concept care este uşor de dedus, deci nu am mai utilizat cuvântul festival pentru că acest termen are un iz balcanic, un iz învechit, şi se potriveşte şi ediţiei de anul acesta – Comedia Balcanică şi în general festivalului nostru balcanic. În primul rând am ales Divan şi pentru faptul că nu este vorba de un festival competitiv, de o competiţie, ci de o întâlnire, să zicem, într-o atmosferă mai degajată, de taifas, la o cafea, aşa cum se făcea odată când oamenii aveau mai mult timp de tihnă, să tragă din ciubuc, să mai bea o cafea, să pună ţara la cale şi aşa mai departe. Însă, evident, nu suntem total degajaţi.

Dacă aţi observat de anul trecut avem şi un simpozion internaţional dedicat filmului balcanic, pentru că se vorbeşte încă din ani 80, balcanic, balcanic, dar nimeni nu l-a definit. Adică Kusturica, Anghelopoulos şi alţi câţiva regizori au impus această noţiune – o cinematografie cu trăsături transfrontaliere unde ne regăsim şi noi, dar nimeni nu a încercat să definească acest lucru. A apărut volumul cu comunicările simpozionului de anul trecut.

Neavând o competiţie nu am fost nevoiţi să punem numai filme recente şi în selecţie sunt şi filme mai vechi, dar evident necunoscute publicului românesc şi chiar publicului din alte ţări. Dau un exemplu – filmul ”Cine cântă acolo?”, filmul lui Slobodan Sijan, care a fost votat în 1996 de către Academia Iugoslavă de Film drept cel mai bun film iugoslav al tuturor timpurilor, ceea ce a fost oarecum o surpriză. Şi acest filme este aproape necunoscut la noi.

Vom avea cinstea sa-l avem ca oaspete pe Slobodan Sijan. Un alt oaspete de onoare, este un alt autor de comedii din Grecia, Nikos Perakis – doi veterani care au în palmares multe comedii. Avem 100 de oaspeţi, 55 de filme, 7 de lung metraj din 10 ţări, oaspeţi din 11 ţări, avem pe lângă comedii şi filme aparţinând altor genuri, scurt metraje, documentare, comedii de scurt metraj, desene animate şi destul de multe filme premiate recent şi cu ani în urmă. Avem 4 filme premiate la Cannes, unu selectat la Berlinale şi unul premiat la Berlinale şi chiar un film de desene animate despre Balcanii candidat la Oscar.

Există o tentă balcanică şi în ceea ce priveşte gastronomia. O să se mănânce pastramă de mai multe ori pentru că anul acesta s-a întâmplat un lucru destul de neaşteptat pentru cei care se ocupă cu viticultura – s-au copt strugurii cu o lună mai devreme. Vinul care se făcea de obicei cu o lună mai devreme se va face acum după 15 august. O să mergem pe vin şi pastramă. Pastrama de oaie şi de capră e tipic balcanică. Oltenia are această particularitate, există foarte multe capre acolo, cele mai multe din toată România. La noi, în timpul comunismului vacile s-au dat la colectiv şi atunci oamenii au ţinut capre şi măgari. Deci datorită caprei poporul român a supravieţuit în vremuri de răstrişte.

Deci pe lângă spectacolele culinare ale lui Mircea Dinescu care sunt tradiţionale şi cunoscute, vom avea un bucătar cunoscut în Serbia şi acest show culinar armânesc. Va mai veni Mircea Groza care este iarăşi un bucătar care a mai fost şi anul trecut.

În deschidere va cânta Grigore Leşe, care a avut o alegere destul de interesantă – va cânta cu un muzician iranian. A găsit o explicaţie teoretică imbatabilă, respectiv că acesta cântă la un instrument care se pare că este strămoşul ţambalului care a supravieţuit în Balcani dar în alte parte, chiar în Iran, mai puţin.

În fiecare an avem o temă a festivalului şi această temă o dezbatem în aceste eseuri care dezbat cinematograful balcanic şi încercăm să găsim elementele comune, elementele divergente şi această noţiune interesantă fiind balcanic să fie mai bine cunoscută, să ne cunoaştem între noi.

Tema simpozionului de anul trecut a fost Evadarea din Balcani, iar anul acesta evident este Comedia Balcanică. Avem 14 universitari din 9 ţări care au primit ca temă să dezbată aspecte legate de comedie şi evident dacă se poate într-o manieră comparativă.