Discursul regelui Mihai, 'prea puţin şi prea târziu' (presă)

Să fii rege în România este incomod. Şi nu doar pentru că ţara este o republică. Deşi fostul rege Mihai a abdicat în 1947, pare să aibă încă puterea de a complica viaţa politicienilor, comentează marţi publicaţia britanică The Economist pe blogul Eastern approaches, apreciind că, în România anului 2011, discursul regelui a fost ceva de genul ''prea puţin şi prea târziu''.

Marţi, la împlinirea vârstei de 90 de ani, regele Mihai s-a adresat Parlamentului de la Bucureşti pentru prima dată în 60 de ani. A făcut apel la o ruptură clară cu 'obiceiurile rele' din trecut: demagogia, agăţarea de putere, 'egoismul primitiv'. Şi-a exprimat părerea de rău pentru persoanele în vârstă şi bolnave care se confruntă cu 'situaţii umilitoare'. Românii care trăiesc 'în teritoriile care au fost luate de la noi'' [a se citi Republica Moldova] nu trebuie uitaţi, a făcut apel fostul monarh.

Fostul suveran nu a făcut nicio menţiune directă la vreun politician, dintre care unii au acceptat exilul regelui, iar acum au stat în rândul din faţă, aplaudând cu căldură. Printre ei s-a remarcat Ion Iliescu, un fost oficial al partidului comunist care a devenit preşedintele României în primul deceniu de după căderea regimului.

Discursul regelui a fost 'constructiv şi util, dar şi necesar', a declarat Iliescu. Părea că a uitat decizia sa în calitate de preşedinte de a interzice intrarea regelui în ţară, temându-se că fostul suveran popular ar putea ameninţa regimul său pseudo-democratic, potrivit The Economist.

Actualul preşedinte, Traian Băsescu, nu este nici el un mare fan al monarhiei, subliniază publicaţia. Marţi a fost plecat la Bruxelles să se întâlnească cu oficiali ai UE. Dar este puţin probabil că ar fi participat la eveniment chiar dacă ar fi fost la Bucureşti. Întrebat dacă are un mesaj pentru aniversarea regelui, preşedintele a spus: ''Un mesaj care să spună ce?''

The Economist notează că Băsescu nu şi-a ascuns dispreţul faţă de rege, pe care odată l-a acuzat de 'trădare' pentru faptul că a abdicat la doi ani după ce trupele sovietice au intrat în ţară şi au numit regimuri-marionetă. Regele Mihai spune că liderii comunişti au ameninţat cu executarea a 1.000 de studenţi dacă nu acceptă abdicarea.

Băsescu contestă acest lucru, menţionând dosare vechi ale poliţiei secrete din România (Securitatea) care, spune el, sugerează că regele nu a fost niciodată ameninţat şi a fost în măsură să negocieze condiţiile plecării sale, şi că a luat cu el mai mulţi curteni, bijuterii şi alte valori. Cu toate acestea, mulţi istorici spun că documente din arhivele sovietice indică faptul că regele a fost într-adevăr şantajat.

Fostul suveran şi-a redobândit proprietăţile din România şi pare să fi acceptat că nu va fi readus la putere. Nu acelaşi lucru s-a dovedit valabil întotdeauna pentru ginerele său, principele Radu. În 2009, acesta şi-a anunţat candidatura la preşedinţia României, dar în urma protestelor unor grupuri monarhiste şi-a retras candidatura.

Un exemplu a fost dat în Bulgaria vecină, unde fostul rege Simeon al II-lea a intrat în politică la sfârşitul anilor 1990 şi a devenit prim-ministru în 2001. Cu toate acestea, în România anului 2011, discursul regelui a arătat de genul ''prea puţin şi prea târziu''.

De altfel, ultimele luni nu au fost uşoare pentru fostul suveran, în contextul lansării acuzaţiilor că regele Mihai şi-a trădat ţara în faţa Uniunii Sovietice şi a permis deportarea unor evrei. Solicitat de jurnalistul Nick Thorpe de la BBC să răspundă la recentele critici ce i se aduc în propria ţară, regele Mihai a avut un râs aspru. În vârstă de 90 de ani şi mult admirat în România, înţepăturile răutăcioase ocazionale de acest fel cad pe o piele tăbăcită atât de bătăliile istoriei, cât şi de amărăciunea exilului, notează Thorpe.

''Am vorbit cu el la casa sa din Aubonne, un cătun liniştit elveţian cocoţat deasupra Lacului Geneva, chiar înainte de a pleca spre Bucureşti pentru festivităţile zilei sale de naştere'', precizează cel care a consemnat interviul. Într-o emisiune la televiziune în aceasta vară, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe rege de 'trădarea interesului naţional', lăsând România pe mâinile sovieticilor, atunci când a fost forţat să abdice în decembrie 1947.

'Nu merită să reacţionez la asemenea lucruri, pentru că sunt mărunte. Acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte insultele din partea lui, cu atât se consideră mai important. Nu există ceva de care să-mi pese mai puţin', a afirmat fostul suveran.

Regele vârstnic, cu spatele drept ca bradul, şi-a explicat abdicarea. 'Era sfârşitul anului [30 decembrie]. Secretara mea a sunat de la Bucureşti şi mi-a spus că Groza vrea să mă vadă cat mai repede posibil... deoarece vroia să discute o 'problemă de familie'. Tocmai ne întorsesem din Elveţia unde m-am logodit cu viitoarea mea soţie, astfel că am crezut că vroiau să vorbească despre acest lucru', îşi aminteşte fostul suveran. Petru Groza era prim-ministrul comunist, cunoscut drept 'burghezul roşu' din cauza apartenenţei sale la clasa de mijoc superioară.

''Ei bine, problema de familie a fost să-mi spună că trebuie să abdic. Că vremurile s-au schimbat, monarhiile nu mai contează şi tot felul de nonsensuri similare'. O privire aruncată pe fereastră a confirmat că soldaţii ocupaseră poziţii în jurul palatului regal. Groza l-a ameninţat apoi că, în cazul în care nu semnează documentul de abdicare de pe biroul său, va ordona executarea a aproximativ 1.000 de susţinători pro-monarhie, cei mai mulţi studenţi, care fuseseră arestaţi la mitinguri anterioare.

'Ce era de făcut într-o situaţie ca asta?', a întrebat retoric regele Mihai. Pentru a-şi sprijini ameninţarea, Groza a apucat chiar mâna regelui şi l-a forţat să atingă un pistol din buzunarul hainei sale. A acceptat inevitabilul şi a semnat hârtia. A avut loc o reuniune ad-hoc a Parlamentului în aceeaşi zi, iar republica a fost proclamată de o mână de deputaţi, într-o sesiune care a durat numai 45 de minute. Acesta a fost sfârşitul monarhiei române, care începuse cu 66 ani în urmă, după ce România a devenit o ţară independentă şi după înfrângerea Imperiului Otoman în războiul ruso-turc.

Regele Mihai avea 18 ani la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. O altă critică adusă suveranului şi care iese la suprafaţă ocazional, aşa cum s-a întâmplat în ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung în această vară, este că nu a făcut suficient pentru a opri deportarea evreilor. Din nou, fostul rege spune că nu este cazul să răspundă.

Mareşalul Ion Antonescu, liderul României în perioada războiului, l-a exclus pe tânărul monarh de la toate deciziile-cheie. Regimul lui Antonescu a fost marcat de atrocităţi antisemite, printre care legi discriminatorii rasial, deportări şi pogromuri.

Rabinul şef din România, Alexandru Şafran, l-a informat pe rege şi mai ales pe regina mamă Elena cu privire la acţiunile viitoare planificate împotriva evreilor. Regina a dorit întrevederi de urgenţă cu Antonescu şi a reuşit să obţină anularea multor măsuri anti-evreieşti şi a unor ordine. Rolul ei în salvarea mai multor mii de vieţi de evrei a fost recunoscut mai târziu de către organizaţia Yad Vashem din Israel. ''Este extraordinar cât de mult Antonescu a respectat-o pe mama mea', îşi reaminteşte regele Mihai. 'Chiar dacă nu-i plăcea ceea ce îi spunea ea, a ascultat-o'', a precizat fostul suveran.

Momentul de glorie al regelui a venit în august 1944, când a solicitat o întâlnire cu mareşalul Antonescu şi i-a cerut demisia. 'Ce - să las ţara în mâinile unui copil?', a replicat Antonescu. Regele a rostit o frază codificată şi trei soldaţi şi un căpitan, care ascultau discuţia în camera alăturată, au intrat şi l-au arestat pe mareşalul furios. A fost format un guvern provizoriu şi a fost anunţat armistiţiul - încetarea ostilităţilor cu trupele sovietice, care făceau deja presiuni la frontierele României. În câteva ore, avioanele germane au bombardat palatul regal. România a trecut de partea Aliaţilor, a devenit un învingător în război, iar ţara a fost scutită de devastarea şi pierderile de vieţi omeneşti ce ar fi fost provocate de o cucerire militară sovietică. Antonescu a fost executat de autorităţile comuniste după război, iar naţionaliştii români îl acuză încă astăzi pe rege că este responsabil de moartea eroului lor.

Regele Mihai este unul dintre puţinii oameni în viaţă care poate spune că a luat masa cu Hitler. Odată împreună cu tatăl său, în Bavaria, în 1937, şi cu mama sa, la Berlin, în 1941.

Despre Churchill a afirmat: 'Este indiscutabil că a fost un om mare. Dar nu există de asemenea îndoială că în mintea mea nu era foarte interesat de România'.

Despre Hitler a spus: 'Am ştiut încă din momentul în care l-am întâlnit că aveam în faţă un om nebun, dar calculat'.

Despre Ialta care a adus România sub control sovietic a comentat: 'Ceea ce a fost într-adevăr abandonat a fost orice pretenţie de moralitate şi principii'.