Diaconescu spune că protocolul cu Serbia va fi semnat şi invocă "dificultăţi" în caz contrar

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, şi-a exprimat convingerea că partea română şi cea sârbă vor semna joi dimineaţă protocolul privind minorităţile şi a admis că, în caz contrar, vor exista "dificultăţi" în asigurarea consensului în Consiliul European pe tema candidaturii Serbiei la UE.

Diaconescu a afirmat, miercuri seară, la B1Tv, că protocolul are "foarte multe şanse să fie semnat mâine dimineaţă (joi - n.r.)". "Va fi semnat", a asigurat el.

Ministrul a fost întrebat despre posibilitatea ca, dacă joi dimineaţă Traian Băsescu nu are acordul semnat, atunci România se va opune în Consiliul European. "Nu pot să mă refer exact la ce poziţie va avea, dar va fi o mare dificultate. Noi am tratat foarte serios această problemă", a răspuns oficialul român.

El a confirmat că dacă partea sârbă nu semnează protocolul, există riscul ca România să nu susţină candidatura la UE. "(Există riscul – n.r.) Să nu sprijinim consensul", a completat Diaconescu.

Ministrul de externe a povestit că, din partea română, negocierile pe protocolul privind drepturile minorităţilor sunt conduse de Bogdan Aurescu, la Bruxelles, cu medierea Comisiei Europene.

Pe de altă parte, presa străină îl citează pe Cristian Diaconescu privind faptul că România nu intenţionează să blocheze candidatura Serbiei la UE, în pofida problemelor legate de minoritatea vlahă din ţară.

"Nu se poate vorbi de un blocaj", a dat asigurări şeful diplomaţiei române, citat de Sofia News Agency, precizând că Bucureştiul vrea numai "garanţii normale" în ceea ce priveşte vlahii.

România mai vrea ca CE să realizeze un raport al progresului drepturilor minorităţilor în Serbia până în septembrie 2012, a adăugat ministrul, care şi-a exprimat speranţa că Bucureştiul şi Belgradul vor putea semna un protocol privind situaţia vlahilor "cât mai curând posibil".

La concluziile Consiliului Afaceri Generale de marţi a fost anexată o Declaraţie a Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanta respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. Totodată, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor, potrivit unui comunicat al MAE.

De asemenea, România a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene, se mai arată în comunicat.

Consiliul Afaceri Generale a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Serbiei, fără a lua o decizie formală, ca urmare a blocajului României. Decizia finală urmează să fie luată la Consiliul European din 1 şi 2 martie.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.