Mai multe asociaţii ale vlahilor din Serbia consideră că nu au drepturi egale cu celelalte minorităţi

Mai multe asociaţii ale vlahilor din Serbia se plâng că nu au drepturi egale cu celelalte minorităţi, relatează B92.

"Vlahii nu au oportunitatea de a-şi păstra identitatea naţională, sunt manipulaţi de majoritatea instituţiilor semnificative, inclusiv de stat. De asemenea, nu avem posibilitatea de a ne învăţa limba maternă în şcoli şi de aceea este creată acum limba vlahă", se arată într-o scrisoare semnată de Partidul Democratic al Vlahilor din Serbia, Asociaţia pentru Apărarea Culturii Vlaho-Române în Serbia Ariadnae Filum, Asociaţia Româno-Vlahilor Traian, Asociaţia pentru Cultura, Limba şi Religia Vlahă Pomoravlje, Asociaţia Dunărea pentru Tradiţia Vlahă şi Iniţiativa Culturală Vlahă Serbia - Centrul pentru Dezvoltare Rurală.

"Actualul Consiliu (Naţional Vlah - n.r.), într-o serie de provocări vizând România, a respins româna ca limba noastră maternă şi a proclamat sârba. De ce nu au vlahii media în limba lor şi nu au oportunitatea să îşi păstreze cultura şi tradiţia? Dacă statul a fost corect cu vlahii, de ce nu avem aceleaşi oportunităţi pe care le au majoritatea minorităţilor etnice din Serbia?", au adăugat asociaţiile.

Scrisoarea, publicată de cotidianul Danas, intervine după ce preşedintele Consiliului naţional al vlahilor din Serbia, Radiţa Dragojevici, a declarat că "nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români".

Dragojevici a subliniat că facţiunea proromână - "care încearcă să tranforme comunitatea vlahă într-una română" - este mică, fiind reprezentată de numai patru dintre cei 23 de membri ai Consiliului Naţional al Vlahilor.

Statutul unei dintre cele aproximativ 20 de minorităţile etnice din Serbia - vlahii, care locuiesc în estul ţării, la graniţa cu România - a ajuns recent în lumina reflectoarelor, după ce Bucureştiul l-a adus în discuţie la reuniunea miniştrilor de externe europeni.

Consiliul Afaceri Generale a recomandat marţi acordarea statutului de ţară candidată Serbiei, fără a lua o decizie formală, ca urmare a blocajului României. Decizia finală urmează să fie luată la Consiliul European din 1 şi 2 martie.

Până atunci, România şi Serbia urmează să semneze un protocol pe minorităţi, "neamestecul statului în dreptul românilor de a-şi defini propria minoritate" fiind cea mai importantă prevedere a acestui document, a spus la B1TV Cristian Diaconescu.