Di Maio: Italia doreşte se semneze acordul Centura şi Drumul pentru a-şi susţine exporturile

Italia doreşte să se alăture gigantului plan de infrastructură al Chinei “Centura şi Drumul” pentru a impulsiona exporturile italiene, şi nu pentru a consolida legăturile politice cu statul comunist, a afirmat duminică vicepremierul italian Luigi Di Maio, potrivit Reuters.

Di Maio a răspuns temerilor Statelor Unite legate de perspectiva ca un aliat cheie să susţină iniţiativa chinezilor. Garrett Marquis, purtător de cuvânt al grupului de consilieri pentru securitate naţională de la Casa Albă, a declarat sâmbătă că proiectul Beijingului este un “proiect al orgoliilor” de care Italia ar trebui să stea departe.

“Iniţiativa Centura şi Drumul” (ICD), promovat de preşedintele comunist chinez Xi Jinping, urmăreşte să lege China, pe cale maritimă şi terestră, de Asia de Sud-Est şi Centrală, de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa, printr-o reţea de infrastructură bazată pe anticul Drum al Mătăsii.

“Am auzit semnalul de alarmă tras ieri de SUA cu privire la acordul pe care Italia doreşte să îl semneze cu China referitor la Drumul Mătăsii”, a afirmat Di Maio la un eveniment organizat de susţinători ai partidului Mişcarea Cinci Stele care, împreună cu partidul Liga al lui Matteo Salvini, formează coaliţia de guvernare a ţării.

“Daţi-mi voie să fiu clar în privinţa faptului că, în cazul în care luăm în considerare proiectul Drumul Mătăsii al Chinei pentru [a susţine] exporturile noastre, nu o facem pentru a încheia un acord politic cu China, ci urmărim doar să ne ajutăm companiile”, a declarat Di Maio.

Vicepremierul a adăugat că Italia este un aliat al SUA şi îi respectă îngrijorările, dar că piaţa chineză este foarte interesată de produse şi tehnologie “made in Italy”.

Câteva state UE au semnat memorandumuri privind ICD cu China, inclusiv Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Grecia, Malta, Polonia şi Portugalia. Dacă Italia semnează un astfel de acord, ar fi primul membru al grupului de puteri industriale G7 care ar face acest lucru.

Washingtonul susţine că Beijingul împovărează naţiunile sărace cu datorii nesustenabile prin proiecte de infrastructură la scară mare ce nu sunt viabile din punct de vedere economic şi foloseşte proiectul pentru a-şi promova ambiţiile politice şi strategice.

Apelul Washingtonului cu privire la iniţiativa Beijingului este făcut în contextul în care SUA şi China sunt prinse într-un război comercial de amploare şi SUA îndeamnă aliaţii şi alte ţări să respingă accesul tehnologiei companiei chineze Huawei în viitoarele lor reţele 5G din motive legate de securitatea naţională.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motiv de securitate.

Departamentul de Justiţie american a făcut publice acuzaţiile din două dosare deschise împotriva Huawei Technologies Co Ltd., a câtorva dintre filialele sale şi împotriva directorului financiar al companiei chineze, Meng Wanzhou. Astfel, Huawei este acuzată de SUA de inducerea în eroare a unor bănci şi a autorităţilor americane cu privire la relaţia dintre compania Skycom Tech din Hong Kong şi Huawei Device USA Inc pentru a vinde echipamente în Iran, încălcând astfel regimul de sancţiuni aplicat de Washington împotriva Teheranului.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Meng că a comis fraudă şi a indus în eroare diverse bănci, susţinând că Huawei nu avea legături cu Skycom. Într-un caz separat, în Seattle, Departamentul de Justiţie a dezvăluit zece capete de acuzare împotriva Huawei pentru furt de secrete comerciale, fraudă financiară şi obstrucţionarea justiţiei şi vizează aparentul furt de tehnologie robotică de la T-Mobile US, al cărui acţionar majoritar este compania germană Deutsche Telekom AG.