Deputaţii AIE vor o nouă Constituţie

Deputaţii AIE îşi propun o Constituţie modificată integral. În acest sens a fost constituit un grup de lucru, care va discuta modificările la cele 143 de articole din Legea supremă. Potrivit, deputatului liberal Victor Popa, fiecare fracţiune parlamentară a AIE a delegat câte trei reprezentanţi care vor face parte din acest grup de lucru.

De la Partidul Liberal, vor intra în componenţa echipei următorii reprezentanţi: Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu şi Victor Popa. Partidul Liberal Democrat i-au delegate pe Valeriu Streleţ, Oleg Efrim şi Tudor Deliu, iar partidul democrat va fi reprezentat de Dumitru Diacov, Alexandru Stoianoglo şi Raisa Apolschi.

Totodată, potrivit deputatului Victor Popa, grupul de lucru va activa în baza proiectului elaborat de Comisia pentru modificarea Constituţiei, formată la sfârşitul anului 2009 de către Mihai Ghimpu.

Proiectul noii Constituţii conţine 30 de articole noi, iar altele 70 au fost modificate. Noua versiune a Legii supreme prevede revenirea la forma semiprezidenţială de guvernare, astfel că preşedintele ţării să fie ales de popor. Tot, potrivit proiectului, limba română urmează să obţină statutul de limbă oficială. Noua versiune mai conţine şi un capitol privind Integrarea Europeană. O altă propunere de modificare a Constituţiei ţine de organizarea administrativ-teritorială a ţării, care prevede trecerea de la sate şi raioane la sistemul de comune, oraşe şi regiuni. Proiectul mai prevede şi scăderea vârstei de vot la 16 ani.

Precizăm ă proiectul menţionat a fost elaborat în 2010, când Mihai Ghimpu era preşedinte interimar al ţării şi preşedinte al Parlamentului. Pentru elaborarea acestuia, în Parlament a fost creată o comisie specială condusă de expertul în drept constituţional, Victor Popa. La elaborarea noii versiuni a Legii supreme au lucrat şi experţi străini, inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Proiectul a fost înregistrat la Parlament şi urmează să fie examinat în comisiile permanente, apoi în plen.

Din anul 2009, coaliţia de guvernare a avut mai multe iniţiative privind modificarea Constituţiei. Toate încercările erau motivate de incapacitatea de a alege şeful statului din cauza procedurii deficitare. Ca rezultat, acestea urmau să ducă la depăşirea crizei politice.

Prima tentativă de modificare a Constituţiei a venit din partea fostului preşedinte interimar, Mihai Ghimpu. În decembrie 2009, el a semnat un decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională. Aceasta avea menirea să identifice lacunele sistemului constituţional existent şi să elaboreze propuneri în acest sens.

Tot în 2010, componentele Alianţei reuşesc să organizeze un plebiscit constituţional, primul de altfel în istoria ţării. Pe 5 septembrie, alegătorii au fost chemaţi la urne pentru a se expune în problema alegerii directe a preşedintelui. Din cauza prezenţei slabe la vot, plebiscitul nu a fost validat.

Acum guvernarea a venit cu o nouă propunere privind modificarea procedurii de alegere a şefului statului, dar şi de consolidare a sistemului parlamentar.

Potrivit Constituţiei, revizuirea Legii supreme poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot sau de cel puţin două treimi dintre deputaţi.