Depăşind paradigmele ştiinţifice convenţionale - prima parte

“Oricine se proclamă pe sine însuşi judecător în Câmpul Adevărului şi al Cunoaşterii este un naufragiat de care râd Zeii.” -Albert Einstein

“Va amintiţi cum râdeau oamenii de curenţii electrici şi de <>? Cunoaşterea fiinţei umane este abia în stadiul incipient." -Albert Einstein

Dialogul istoric dintre religie şi ştiinţă îşi are originea cel puţin pe vremea lui Platon, Aristotel şi Leibniz. Înainte de secolul al 17-lea ţelurile ştiinţei erau înţelepciunea, înţelegerea ordinii naturii şi modul de a trăi în armonie cu ea.”

Încă de la apariţia “revoluţiei cuantice” în urmă cu 70 de ani, diverşi oameni de ştiinţă găsesc paralele şocante între rezultatele lor şi anumite viziuni ale religiilor mistico-transcendentale.

Heisenberg, Bohr, Schroedinger, Eddington, Einstein - toţi au avut o viziune mistică şi spirituală asupra lumii. Într-o scrisoare, Einstein îi răspundea unui copil care îl întrebase dacă oamenii de ştiinţă se roagă, astfel: “Oricine este implicat în mod serios în cercetarea ştiinţifică capătă convingerea, că în Legile Universului se manifestă un spirit. Un spirit care îl depăşeşte cu mult pe om....." [1]

O nouă descriere a realităţii

Cu trei secole în urmă Gottfried Leibniz, cel care descoperea calculul integral şi diferenţial, nota că o realitate de natură metafizică se află în spate şi generează universul material. El postula un univers al monadelor, care constituie în viziunea sa unităţi, ce incorporează informaţia întregului. În “Monaodologia” Leibniz scria:

“Fiecare fragment de materie poate fi considerat o grădină plină de plante şi un lac plin de peşti. Dar fiecare ramură a plantei, fiecare membru al animalului, fiecare picătură din umorile sale constituie de asemenea o astfel de grădină sau un astfel de lac.” [2]

Descoperirea calculului integral de către Leibnitz, i-a permis lui Gabor după 200 de ani să inventeze holograma, descoperire pentru care i-a fost decernat Premiul Nobel, dar demonstrarea practică a holografiei a trebuit să aştepte inventarea laserului.

Ce este o holograma? Principala sa caracteristică este aceea că fiecare parte a sa conţine într-un anume sens întregul. Dacă doar o parte a hologramei este iluminată, întreaga imagine va fi reconstruită.

În urmă cu cca. 30 de ani Karl Pribram, profesor de neuroştiinţa la Universitatea Stanford şi David Bohm, profesor de fizică teoretică la Universitatea din Londra, care a lucrat împreună cu Einstein, propuneau unele teorii ştiinţifice, care demonstrau o uluitoare similaritate cu marile tradiţii mistice din Est şi din Vest.

Această descoperire a împlinit anticipările, conform cărora mult aşteptata teorie în primul rând se va baza pe matematica teoretică şi în al doilea rând se vor pune bazele aşa-numitului “supranatural” drept parte a naturii.

Teoria dintr-o coajă de nucă spune: “Creierele noastre construiesc matematic realităţi “concrete” prin interpretarea unor frecvenţe dintr-o altă dimensiune, un tărâm al unei realităţi primare, ordonate şi pline de înţeles, care transcende timpul şi spaţiul. Creierul este o hologramă, care interpretează un univers holografic. [3]

Dr. Bohm susţine că realitatea umană prinde în totalitate formă o dată cu ideile umane. “Realitatea naturală transcende orice idei umane, dar gradul până la care putem aduce această realitate în lumea noastră, depinde de ideile noastre. Astfel noi putem fi privaţi în mod complet de realitatea naturală, deoarece ideile noastre nu ne permit să o aducem în lumea noastră.”

Bohm spune în continuare, că ideile cu care noi la ora actuală tratăm realitatea sunt “...... de-a dreptul haotice. Pot permite un oarecare progres tehnic, dar în general duc la haos.” [4]

Cercetarea lui David Bohm în domeniul fizicii subatomice l-a dus la concluzia, că entităţile fizice care par a fi separate şi discrete în spaţiu şi în timp, sunt de fapt unificate într-o formă implicită, care le stă la bază. În terminologia lui Bohm, sub o ordine desfăşurată de lucruri şi evenimente separate există o ordine implicită, înfăşurată a unei plenitudini indivizibile, iar acest întreg există în mod simultan şi în fiecare parte desfăşurată. Ordinea cea înfăşurată conţine realitatea noastră, aşa cum ADN-ul nucleului celulei ascunde o potenţială viaţă, dirijând de asemenea şi modul în care aceasta se desfăşoară.

Astfel, universul pare a fi o hologramă gigantică, cu fiecare parte prezentă în întreg şi cu întregul prezent în fiecare parte.

Fiecare celulă din corpul nostru cuprinde în mod înfăşurat întregul cosmos. La fel este şi cu fiecare frunza, cu fiecare strop de ploaie şi cu fiecare fir de praf, idei care dau sens faimosului poem al lui William Blake:

“A vedea o lume într-un grăunte de nisip şi un paradis într-o floare sălbatică, a ţine Infinitul într-o palmă şi eternitatea într-o oră." [5]

Teoria hadronica bootstrap [hadronii fiind particule microscopice care interacţionează puternic], creata de G. Chew [6] nu numai că neagă existenţa unor constituenţi fundamentali ai materiei, dar nu acceptă nici legi fundamentale, ecuaţii sau principii. Conform ipotezei bootstrap, “fiecare particulă ajută la generarea altor particule, care la rândul lor o generează pe aceasta."

Există o logică fascinantă în faptul că, în timp ce poetul vede o lume într-un grăunte de nisip, fizica modernă vede lumea într-un hadron.

Bohm a semnalat faptul că de la Galileo încoace, ştiinţa privind natura prin nişte lentile, a reuşit să o depersonalizeze. Sau aşa cum spune Pribram: “Poate că realitatea nu este ceea ce vedem cu ochii noştri. Dacă nu am avea acele lentile, atunci am cunoaşte o lume organizată în domeniul frecvenţelor. Fără spaţiu, fără timp — doar cu evenimente." [3]

Dr. Pribram atrage atenţia asupra extraordinarelor viziuni lăuntrice ale misticilor şi filozofilor din trecut, care preced cu câteva secole bune verificările făcute de ştiinţă. “Cum este posibilă apariţia acestor idei cu mult timp înainte de a avea aparatul matematic prin care să le înţelegem?” Pribram pune problema astfel: “Poate că în starea holistică — pe acel târâm al frecvenţelor — ceea ce era acum 4 000 de ani este de fapt mâine." [3]

Un binecunoscut fizician din domeniul fizicii teoretice şi al particulelor de energie înaltă Dr. Fritjof Capra în faimoasa sa carte “Taofizica” pretinde că la nivelul la care a ajuns în prezent ştiinţa, este deja clar faptul, că misticismul sau filozofia perenă asigură cel mai consistent fundal filozofic pentru toate teoriile ştiinţifice." [7]

“Experienţa mistică” spunea K. Pribram, "nu este cu nimic mai surprinzătoare decât multe alte fenomene din natură, precum ar fi “exprimarea” ADN-ului (un proces în urma căruia informaţia codată a genelor este convertită în structurile prezente, care operează în nucleu), în urma căreia ia naştere primului organ, iar mai apoi apoi un altul." [3]

“Filozofia orientală a ajuns în trecut în gândirea occidentală. Din când în când avem astfel de viziuni, care ne aduc înapoi spre infinit, spunea Pribram, în timpul Conferinţei de la Houston intitulată “Noi dimensiuni în menţinerea sănătăţii”. “Dacă vor fi implementate acum, sau dacă va trebui să mai ocolim încă o dată, totul depinde de dumneavoastră. Spiritul Infinitului ar putea deveni parte a culturii noastre şi nu ceva “îndepărtat.” [3]

1. A. Einstein, scrisoare către un copil care îl întrebase dacă oamenii de ştiinţă se roagă, 24 Ianuarie 1936; Archivele Einstein 42-601

2. N. Rescher,"Monadologia lui Leibniz," Presa Universităţii din Pittsburgh, 1991.

3. M. Ferguson, "Realitatea schimbătoare a lui Karl Pribram" din "Paradigma holographica," New Science Library, Shambala/ Boston & London/1985.

4. D. Bohm, "Teoria Specială a Relativităţii," Routledge Publishers, 1996.

5. M. Talbot, "Universul Holografic" HarperCollins Library, 1991.

6. G. F. Chew, M. Gell-Mann şi A. H. Rosenfeld, “Particule care interacţionează puternic" Scientific American, vol.210 (February 1964), p.93.

7. F. Capra, "Taofizica," Shambala, Boston, 2000.