'Democraţia gulaş': Guvernare parlamentară condimentată cu control puternic centralizat şi elemente de regim al partidului unic

În timpul Războiului Rece, s-a spus despre Ungaria că era guvernată de 'comunismul gulaş', ca urmare a experimentelor lui János Kádár în economia pieţei libere şi slăbirii treptate a regimului său totalitar. Astăzi se naşte ''democraţia gulaş'': guvernare parlamentară condimentată cu control puternic centralizat şi elemente de regim al partidului unic, comentează Wall Street Journal (WSJ) în ediţia de joi.

Cât de mult poate face UE - prin lege un club de democraţii - pentru a împiedica un guvern ales liber din interiorul frontierelor sale să-şi transforme democraţia în autocraţie? Săptămâna aceasta, Comisia de la Veneţia, organismul consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituţionale, a emis un raport usturător privind recentele reforme judiciare adoptate de partidul Fidesz de guvernământ, despre care grupul spune că sunt antidemocratice şi pun în pericol dreptul la un proces echitabil,

Comisia Europeană este în discuţii cu Budapesta pentru aceasta şi alte potenţiale încălcări ale legislatiei UE. Luna trecută, Parlamentul European a dezbătut proceduri care ar putea exclude efectiv Ungaria din UE, potrivit WSJ.

Toate semnele arată însă că, în cele din urmă, se va putea ajunge la un compromis. Nu este o luptă pe care părţile ar dori să o vadă sfârşind urât. Instituţiile europene pot face mult pentru a inversa turnura urâtă pe care a luat-o viaţa publică pe bulevardele somptuoase din Budapesta şi în palatele puterii de aici.

Nimic din toate acestea nu ar fi contat atât de mult pentru o Europă confuză din cauza crizei dacă nu ar fi fost eşecul programului economic al lui Orban. Impunerea celei mai mari taxe din Europa pentru bănci şi impozite pe profit pentru sectoarele dominate de companiile multinaţionale nu au făcut minuni pentru investiţiile străine şi creşterea economică, sau pentru încrederea în solvabilitatea Budapestei.

De aceea, presiunea reală asupra Fidesz de a-şi reconsidera ''hiperactivitatea'' legislativă este una financiară, potrivit WSJ. Săptămâna trecută, miniştrii europeni de finanţe au votat pentru suspendarea ajutorului de 495 milioane de euro pentru Ungaria, deoarece măsurile de reducere a deficitului nu sunt suficient de 'permanente'. Negocierile pentru un nou acord de împrumut cu FMI sunt în aşteptare până când Comisia Europeană stabileşte procedurile de infringement împotriva a trei dintre noile legi ale Fidesz.

Pieţele par să aştepte acordul cu FMI şi probabil că au dreptate, relevă ziarul. Fidesz ştie că are nevoie de banii de la FMI mai mult decât de legile sale noi. Totodată, nu este în interesul UE să trimită o altă ţară în ''cădere liberă'' economică. Drept urmare, forintul s-a întărit din ianuarie, iar randamentele obligaţiunilor s-au răcit.

În acelaşi timp, pare probabil ca Orban să păstreze intacte cea mai mare parte din 'reformele' sale. S-ar putea ca ''turnirul'' cu instituţiile europene să-l fi avantajat politic. La 15 martie, de Ziua Naţională, adresându-se celor 100.000 de susţinători reuniţi în faţa Parlamentului, el s-a răfuit retoric cu vechii ''duşmani'': UE şi FMI, speculatorii de pe piaţă, presa internaţională. ''Nu vom fi o colonie', a strigat el în aplauzele mulţimii.

Adevărata tragedie a Ungariei este că pericolul economic a determinat politica ţării să se coaguleze în şovinism şi revanşardism. Susţinătorii Fidesz descriu programul legislativ al lui Orban drept o reechilibrare tardivă după comunism. Socialiştii, privilegiaţi de conexiunile de afaceri şi instituţionale moştenite din epoca Kadar, au făcut guvernul corupt şi ineficient. Numai o înăsprire deplină ar putea restabili eficenţa.

Totuşi, relaţiile Fidesz cu propria castă de oligarhi trimit un semnal de alarmă. Unele dintre măsurile recente ale Fidesz nu par impulsionate de reorganizare, ci de răzbunare. O lege adoptată în decembrie identifică oficial Partidul Socialist drept succesorul Partidului Muncitoresc Socialist al lui Kadar. Legea suspendă statutul prescrierii crimelor din perioada comunismului. Nu au fost încă formulate acuzaţii penale pe baza noului decret, deşi preşedintele PS Attila Mesterhâzy consideră că măsura este doar simbolică: o încercare de a stigmatiza, nu de a persecuta.

Totuşi, un sentiment de flexibilitate calmă îi stăpâneşte chiar şi pe cei mai proeminenţi critici ai Fidesz. Puţini sunt dispuşi sa folosească cuvântul dictatură invocat de alţii pentru a descrie guvernul lui Orban. Încrederea ungurilor în democraţia lor este într-un fel o admonestare faţă de afirmaţia Fidesz că guvernarea s-a rupt înainte de 2010 şi a avut nevoie de refacerea ierarhică a partidului.

Frigyes Solymosi, fost consilier al Fidesz atunci când partidul se afla în opoziţie, în anii 1990, spune că principalele slăbiciuni ale premierului sunt antipatia sa faţă de critici şi un gust pentru angajarea în dispute, dar şi că, în pofida ''minţii înfierbântate'', Orban este suficient de abil să ştie că nu poate fi prea detaşat de electoratul său. Orban a schimbat deja ideologia partidului său o dată, de la stânga la actuala orientare, în urma unui calcul care a fost cheia victoriei Fidesz în alegerile parlamentare din 1998.

Cu alte cuvinte, Orban este un ''machiavelic'', dar nu unul cu proiecte mai mari pentru Ungaria altele decât cel de a rămâne la cârma ţării. Poziţia lui Orban de ''Janus cu două feţe'' în relaţia cu Europa - zâmbete la Bruxelles, scrâşnire din dinţi acasă - sugerează o politică pragmatică, nu o ideologie. Acest lucru, spune Solymosi, ar trebui să-l facă maleabil la ceea ce vor alegătorii din Ungaria şi ce vor vota ei. Astăzi este populismul economic şi mânia faţă de instituţiile europene, dar ce va fi peste doi ani nu se ştie.

'Este un politician extrem de flexibil', afirmă Solymosi. 'Orban este capabil să se schimbe foarte repede, dacă trebuie să se schimbe', adaugă el.