Demenţa în România - pe agenda publică? Conferinţă organizată de Societatea Română Alzheimer [video]

Specialiştii din domeniul bolilor neurodegenerative au tras un semnal de alarmă ieri, 27 februarie la conferinţa de presă din cadrul Conferinţei Nationale de Alzheimer 2014, asupra incidenţei severe pe care bolile de dezordine cognitivă o vor avea asupra populaţiei în vârsta şi nu numai până în anii 2050.

S-a constatat că odată cu prelungirea expectanţei de viaţă s-a înmulţit vertiginos numărul persoanelor care suferă de astfel de deficienţe cognitive. Demenţa, denumirea generică dată de medici acestor tulburări, are peste 100 de forme, iar boala Alzheimer este una dintre ele. Simptomele demenţei evoluează rapid, iar o persoană aparent sănătoasă, poate în curs de câţiva ani să ajungă să nu îşi recunoască membrii familiei, casa, sau să nu-şi ştie numele, să nu fie conştientă de anumite pericole şi astfel să-şi pună viaţa proprie sau a altora în pericol.

Din lipsa unor cercetări minuţioase în România se estimează că există 270.000 de bolnavi de demenţă dintre care doar 35.000 au fost diagnosticaţi. Aceşti bolnavi au nevoie de îngrijire progresivă, deoarece demenţa are stadii, iar la început persoana care suferă de această patologie este normală, creativă şi cu discernământ şi poate munci, ajungând să fie dependentă de un ingrijitor abia în stadiile finale ale bolii.

Prof. Dr. Cătălina Tudose, Preşedinta Societăţii Române Alzheimer afirmă că a ales subiectul “Demenţa în România - pe agenda publică?” pentru dezbatere la conferinţa de anul acesta “datorită necesităţii urgente de îmbunătăţire a condiţiei persoanelor vârstnice din ţara noastră şi în special a celor mai vulnerabili.”

În cadrul Conferinţei, la iniţiativa Societăţii Române Alzheimer, va fi lansat Planul Naţional pentru Demenţă, la a cărui elaborare au contribuit membrii Alianţei Naţionale Alzheimer şi care va fi propus spre adoptare guvernului României. Prof. Cătălina Tudose speră că “activitatea susţinută de lobby de peste 20 de ani să contribuie la decizia guvernului de a dezvolta o strategie naţională în domeniul demenţelor şi bolilor neurodegenerative”.

Participanţilor li se pun la dispoziţie evenimente diverse printre care un curs de neuropsihologie, workshopuri şi prelegeri cu teme precum: politici europene în domeniul demenţei, criterii actuale de diagnostic pentru clinician şi pentru cercetător, neuroimagistică, neuropsihologie, markeri biologici în demenţe, nevoile specifice ale pacienţilor suferinzi de tulburări neurocognitive majore, aspecte legislative privind apărarea drepturilor suferinzilor, prevenirea abuzurilor şi combaterea fenomenului de stigmatizare.

La nivelul Uniunii Europene există anumite directive care îndeamnă statele membre să aibă în vedere rezolvarea problemei îngrijirii bolnavilor cu boli neurodegenerative. În România, conform d-nei Rodica Nassar, preşedina Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, “în raport cu cerinţele de aliniere la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte diagnosticarea şi îngrijiea bolnavilor cu boli neurodegenerative eforturile nu s-au concretizat în documente oficiale care să răspundă obiectivelor, aşa cum acestea au fost recomandate a fi implementate la nivel naţional”.

D-na Nassar a mai menţionat că analizele şi previziunile specialiştilor în domeniul demografiei, realizate pe baza datelor statistice, inclusiv a recensământului populaţiei efectuat în anul 2011, “ relevă că, în următoarele decenii, prevalenţa bolilor degenerative va prezenta o creştere exponenţială la toate grupele de vârstă, ceea ce trebuie receptat ca un puternic semnal de alarmă pentru starea de sănătate a întregii populaţii”.

Din acest punct de vedere se impun anumite acţiunile la nivel naţional precum: elaborarea unei Strategii şi a unui Plan Naţional pentru demenţă, similar cu cele existente în celelalte ţări europene; stabilirea de măsuri care să asigure asistenţa medicală decentă şi asistenţa socială pentru pacientul cu demenţă, programe de informare şi educaţie pentru familie, campanii de destigmatizare; realizarea Registrului Naţional de Demenţă; realizarea Registrului de cazuri sociale (persoane bolnave fără familie), acţiuni pe care organizatorii conferinţei le propun spre aplicare guvernanţilor şi societăţii civile.

Există deja exemplele oferite în domeniu de ţări precum Belgia, Anglia, ţările nordice şi Olanda, al căror model poate fi adaptat pentru specificul ţării noastre.

În interviurile video de mai sus puteţi urmări explicarea stadiilor bolilor neurodegenerative şi soluţiile propuse de Prof. Dr. Cătălina Tudose şi Dr. Nicoleta Tătaru, specialişti cu vastă experienţă în domeniul acestei patologii.