Dell, un management buyout de 24 de miliarde de dolari. În parteneriat cu Microsoft?

(Sean Gallup / Getty Images)

Dacă ar fi vorba doar de un buyout al unei companii, nu ar însemna mare lucru. Cum însă industria IT trece printr-o perioadă foarte agitată, mişcarea americanilor ar putea modifica substanţial întreaga piaţă.

Potrivit businesscover.ro, piaţa PCurilor cu un dominant puternic între sistemele de operare (Windows), părea greu de spart acum 7-8 ani. Apple avea o cotă infimă de piaţă (cu un marketing numai bun de creat hipsteri), iar Linux se străduia să ajungă la o interfaţă mai prietenoasă cu utilizatorii. Dar, expansiunea transferului de date, coroborată cu ascensiunea instantă a Google, a creat o zonă fertilă pentru producătorii de aplicaţii. Speculată perfect de Google, care a „simţit” că programatorii „la liber” au nevoie de spaţii în care să îşi vadă aplicaţiile puse în practică.

Sigur, de aici încolo toate se amestecă. Şi Microsoft a lăsat programatorii sa lucreze în sistemul propriu de operare (nu chiar adânc, dar orişicât), Apple a lansat iPhone şi iPad, Google a intrat în schemă cu Android, producătorii de telefoane şi tablete s-au aliniat (în principal, Samsung, care a devenit principalul rival al Apple). Microsoft a pierdut războiul sistemelor de operare pentru telefoane de la prima bătălie; acum are un sistem bun, dar va fi greu să recupereze. La fel ca Nokia, care face (acum) smartphone-uri excelente, dar în care nu mai crede nimeni.

Industria de PCuri a intrat în vrie. Lumea a renunţat aproape de tot la desktopuri, dar nici laptopurile nu se simt foarte bine în faţa asaltului tabletelor şi a telefoanelor (care au ajuns să fie ţinute cu două mâini). Iar producătorii mari s-au mişcat foarte greu. HP a vrut să renunţe de tot la laptopuri, dar i-a revenit mintea la cap suficient de repede. Suficient cât să profite de căderea Dell şi să ajungă pe primul loc în lume.

Totuşi, să nu confundăm lucrurile. HP a avut probleme financiare destul de mari; Dell va înregistra, conform estimărilor, aproximativ 4,6 miliarde dolari ca profit operaţional (EBITDA). Deci, nu din cauza problemelor financiare vrea Michael Dell să răscumpere compania.

Cel mai simplu răspuns este că doreşte să poată lua rapid deciziile pe care le doreşte şi să nu mai fie nevoit să răspundă în faţa acţionarilor. Nici să fie atât de transparent pe cât o cere bursa. Dar s-ar putea ca răspunsul să nu fie complet. Michael Dell ştie că firma are probleme, care nu vor trece prea uşor, iar schimbările mari se fac foarte greu atunci când ai o mulţime de acţionari.

Michael Dell deţine un pachet de 14% din acţiunile companiei pe care a fondat-o acum 30 de ani. Oferta pe care o face acţionarilor este de 13,65 dolari pe acţiune, cifră la care compania este evaluată la 24,4 miliarde dolari. Bani pe care îi are, parţial, personal, iar restul îi adună cu ajutorul fondului de private equity Silver Lake Partners, cu care va face un parteneriat.

Preţul din ofertă este cu 25% mai mare decât cotaţia din 11 ianuarie (ultima şedinţă anterioară ofertei), când se situa la 10,88 dolari pe acţiune. „Problema” acţionarilor este că acum un an, cotaţia era la 18 dolari pe acţiune, deci se poate spune că Michael Dell şi Silver Lake fac o afacere destul de bună. De altfel, unii acţionari minoritari s-au supărat destul de tare când au auzit de decizia fondatorului de a delista compania.

Oricum, planul de finanţare al lui Michael Dell include acţiunile şi bani cash pe care îi are personal (incluzând şi MSD Capital, o firma de investiţii pe care o deţine) şi fondurile din parteneriatul cu Silver Lake. La acestea se adaugă un împrumut de 2 miliarde dolari de la Microsoft, iar de restructurarea şi finanţarea datoriilor se va ocupa BofA Merrill Lynch, Barclays, Credit Suisse şi RBC Capital Matkets.

Oferta are o perioadă de derulare de 45 de zile, în care un alt investitor ar putea veni cu o ofertă mai bună.

Acordul de fuziune asigură o aşa-numită perioadă „go-shop”, în care Comisia Specială – cu asistenţa Evercore Partners – va solicita, primi şi evalua şi va putea participa în negocieri cu părţi terţe care oferă propuneri alternative. Perioada iniţială „go-shop” este de 45 de zile. După încheierea acestei perioade, Comisia Specială va putea să continue discuţiile şi să încheie sau să recomande o tranzacţie cu orice persoană sau grup care a înaintat o propunere care se califică în perioada de 45 de zile. Pentru un ofertant care înaintează o propunere ce se califică în perioada iniţială „go-shop”, taxa de denunţare este de 180 de milioane de dolari (sub 1%). Pentru un ofertant concurent care nu s-a calificat în perioada iniţială, taxă de denunţare este de 450 milioane de dolari.

Alex Mandl, director principal al Consiliului de Adninistraţie Dell, a declarat: „Comisia Specială şi consultanţii săi au derulat un proces disciplinat şi independent, cu scopul de a asigura cel mai bun rezultat pentru acţionari. Este important că procesul „go-shop” oferă o oportunitate reală de a determina dacă există alternative superioare faţă de oferta curentă din partea lui Michael Dell şi Silver Lake.”

Dar ce caută Microsoft în tranzacţie? Conform informaţiilor, Michael Dell şi Silver Lake putea acoperi fără probleme cele 2 miliarde de dolari cu care intră Microsoft. Răspunsul ţine tot de viitorul Dell, dar şi al întregii industrii.

Dell intenţionează să intre tot mai mult pe zona de corporate, lăsând mai la urmă zona de retail, unde a pierdut teren. O alianţă cu Microsoft, fie ea una de creditor-debitor, va facilita legătura dintre companii. Microsoft, de asemenea, pierde teren pe zona smartphone şi tablete, dar rămâne puternică în sectorul companii. Îşi vor concentra cele două companii eforturile pe un asalt „decisiv” în zona de corporate, unde concurenţii Dell sunt HP şi IBM? Nu doar posibil, ci şi probabil.

Mişcare Dell ne oferă o imagine a viitorului. În care produsele şi serviciile vor fi în mâna câtorva jucători importanţi, iar industria va fi suficient de polarizată, sub forma unei piramide la vârful căreia găsim doar câţiva oameni. Care vor decide inclusiv câtă libertate de mişcare au clienţii lor.