De ce promovează ONU un tip de producţie alimentară care s-a dovedit că reduce randamentele, creşte preţurile şi dărâmă guvernele?

(Olivier Morin / Getty Images)

Războiul ONU împotriva îngrăşămintelor a început în Sri Lanka

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) se descrie ca fiind "autoritatea globală care stabileşte agenda de mediu... şi serveşte ca avocat autorizat pentru mediul global". Prin programul său "Economia ecosistemelor şi a biodiversităţii pentru agricultură şi alimentaţie", lansat în 2014, UNEP susţine că naţiunile "se îndepărtează de accentul predominant pus pe productivitatea la hectar", se arată într-un material publicat de ZeroHedge.

Dar în prezent, lumea se află în cea mai gravă criză alimentară din 2008 încoace. Numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară acută a crescut cu 25% din ianuarie 2022, ajungând la 345 de milioane, după cum informează Programul alimentar mondial al Naţiunilor Unite. Atunci de ce UNEP încearcă să îndepărteze naţiunile de îngrăşămintele care cresc producţia de alimente?

Directorul interimar al UNEP a declarat, în 2019, că motivul a fost "interferenţa pe termen lung a omenirii cu echilibrul de azot al Pământului". În luna octombrie a aceluiaşi an, UNEP a găzduit o reuniune în capitala Sri Lankăi, Colombo, şi a emis o "foaie de parcurs" pentru a determina naţiunile să reducă la jumătate poluarea cu azot.

Însă Olanda dovedeşte că naţiunile pot reduce poluarea cu azot provenit de la animale cu 70%, crescând în acelaşi timp producţia de carne. Acelaşi lucru pentru culturi. De la începutul anilor 1960, Ţările de Jos şi-au dublat randamentele, utilizând aceeaşi cantitate de îngrăşăminte. În timp ce naţiunile bogate produc randamente cu 70% mai mari decât naţiunile sărace, acestea folosesc doar cu 54% mai mult azot.

La o lună după reuniunea de la Colombo din 2019, care a generat o atenţie mediatică semnificativă în Sri Lanka, alegătorii din această ţară au ales un preşedinte anti-fertilizatori, Gotabaya Rajapaksa, care a susţinut, fără dovezi ştiinţifice, că îngrăşămintele sintetice cauzează boli renale. În aprilie 2021, acesta a interzis importurile de îngrăşăminte.

În iunie 2021, la două luni după interzicerea îngrăşămintelor, Sri Lanka a găzduit un "Dialog privind sistemul alimentar" sponsorizat de ONU, menit să influenţeze agenda anti-fertilizatori mai largă a ONU în întreaga lume.

"Dialogul inaugural al Sistemului Alimentar din Sri Lanka face parte dintr-o serie de dialoguri naţionale şi provinciale desfăşurate de Ministerul Agriculturii înaintea Summitului Sistemului Alimentar al ONU din 2021, care va avea loc la New York la sfârşitul acestui an."

În declaraţia sa, la Summitul Sistemului Alimentar al ONU de la New York din septembrie, preşedintele Sri Lanka, Rajapaksa, a repetat afirmaţia sa potrivit căreia "îngrăşămintele chimice [...] au condus la efecte negative asupra sănătăţii şi mediului".

"Guvernul meu a luat măsura îndrăzneaţă de a restricţiona importurile acestor substanţe dăunătoare la începutul acestui an", a declarat el, şi a dat vina pe fermieri pentru că s-au opus interzicerii îngrăşămintelor sale, afirmând că "schimbarea mentalităţii fermierilor obişnuiţi care de mult timp folosesc îngrăşăminte chimice s-a dovedit a fi o provocare".

De fapt, interdicţia îngrăşămintelor a provocat o prăbuşire a producţiei agricole. După interzicerea îngrăşămintelor, 85% dintre fermierii din Sri Lanka au înregistrat pierderi de recoltă. Producţia de orez a scăzut cu 20%, preţurile au crescut cu 50%, iar naţiunea a fost nevoită să importe cereale în valoare de 450 de milioane de dolari. În Rajanganaya, unde fermierii îşi desfăşoară activitatea, în medie, doar pe un hectar de teren, familiile au raportat că au produs jumătate din recolta normală.

Au existat şi alţi factori care au stat la baza căderii guvernului, dar aceştia au afectat multe alte naţiuni, dar în niciuna nu a căzut. Lockdown-urile din timpul pandemiei de COVID-19 au afectat turismul. Guvernul a împrumutat prea mult. Preţul petrolului a crescut. Au fost mulţi factori şi niciunul nu a fost decisiv. Ceea ce a făcut diferenţa a fost interzicerea îngrăşămintelor în Sri Lanka.

Cea mai afectată a fost cultura de ceai. Aceasta generase exporturi de 1,3 miliarde de dolari pe an şi asigurase 71% din importurile de alimente ale naţiunii înainte de 2021. După interzicerea îngrăşămintelor, producţia de ceai s-a prăbuşit cu 18%, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani. Interdicţia devastatoare a guvernului privind îngrăşămintele a distrus astfel capacitatea Sri Lankăi de a plăti alimentele, combustibilul şi de a-şi plăti datoria.

ONU îşi justifică agenda anti-fertilizatori pe aceeaşi bază ca şi guvernul din Sri Lanka: economii de costuri. Documentele ONU susţin că obiectivul său ca naţiunile să "reducă deşeurile de azot la jumătate" ar aduce naţiunilor economii de "100 de miliarde de dolari anual". Dar acelaşi document promovează o "economie circulară", care este un eufemism folosit de partidele Verzilor din Europa pentru a se referi la "descreşterea" economică bazată pe reducerea productivităţii producţiei de alimente şi energie.

UNEP nu este însă singura agenţie ONU care promovează o agendă anti-fertilizatori.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a lansat, în 2018, iniţiativa "Scaling Up Agroecology" ["Extinderea agroecologiei" - n.tr.]. Aceasta nu este o iniţiativă de cercetare, ci de promovare. Aceasta susţine că "sistemele agroecologice sunt vitale... pentru a aborda sărăcia, foametea şi schimbările climatice". De fapt, agroecologia, care nu foloseşte îngrăşăminte sintetice, reduce producţia de alimente şi, prin urmare, duce la creşterea sărăciei şi foametei.

Acum, UNEP încearcă să îndepărteze naţiunile de îngrăşămintele moderne prin intermediul "Sistemului internaţional de gestionare a azotului (INMS)", sub pretextul ştiinţei. Acesta denumeşte INMS un "proces de sprijin ştiinţific", ca parte a unui "mecanism de coordonare inter-convenţională a azotului (INCOM)".

Ce se întâmplă? De ce promovează Organizaţia Naţiunilor Unite un tip de producţie alimentară care s-a dovedit că reduce randamentele, creşte preţurile şi poate răsturna guvernele? Şi ce se poate face pentru a o opri?