De ce nu a vrut Bill Clinton să-l omoare pe Bin Laden

Marele merit al preşedintelui Barack Obama de a fi dat ordin să fie ucis Osama Bin Laden s-a demonetizat, la un an de la acest eveniment, pentru utilizarea sa electorală excesivă şi pentru că preşedintele candidat la realegere a insinuat că rivalul său republican, Mitt Romney, nu ar fi acţionat la fel. Merită totuşi amintit că vicepreşedintele Joe Biden l-a sfătuit pe Obama să nu trimită forţele speciale Navy SEAL, la Abbottabad, şi că Bill Clinton a decis să nu apese pe trăgaci, când Bin Laden s-a aflat în vizorul americanilor, în 1999, notează marţi ziarul ABC.

Episodul este relatat în „Manhunt” (vânătoarea bărbatului) de expertul în probleme de securitate Peter Bergen, într-o carte care expune cei 'zece ani de căutare ai lui Bin Laden, de la atentatele din 11 septembrie la operaţiunea din Abottabad'. Informatori pe teren ai CIA l-au localizat pe Bin Laden, în februarie 1999, când participa la o vânătoare de dropii cu şoimi în Afganistan, în apropiere de Kandahar. Imagini prin satelit au confirmat această partidă de vânătoare.

Planul agenţilor de securitate ai lui Bill Clinton era de a lansa rachete de croazieră de pe submarinele din Marea Arabică. Pregătirile s-au complicat când imaginile au relevat că existau şi membri ai familiei regale din Emirate, ţară aliată a SUA. Operaţiunea a fost suspendată chiar în momentul când trebuia lansată. Riscul era crearea de animozităţi cu EAU, aşa cum în 2011, principalul risc al operaţiunii era reacţia pe care ar fi avut-o pakistanezii.

„Manhunt” este cea mai bună analiză documentată despre vânătoarea împotriva lui Bin Laden. Bergen, care a ajuns ă-l intervieveze pe liderul Al-Qaeda în 1997 în calitate de productor al CNN, a avut acces la multă informaţie clasificată, a discutat cu principalii protagonişti şi chiar a intrat în vila lui Bin Laden (singurul ziarist care a putut să intre înainte să fie demolată). Pe lângă detaliile luptei împotriva grupării teroriste şi operaţiunea care a dus la uciderea liderului său, relatarea include şi aspecte „colaterale”. Iată câteva dintre ele.

Capre şi viagra. Două capre erau sacrificate săptămânal în curtea vilei şi erau principalul aliment al lui Bin Laden, al agenţilor de pază şi familiei sale. Laptele provenea de la vacile crescute în ogradă iar ouăle de la cele o sută de găini ţinute în coteţ. O mică grădină de legume asigura verdeţurile. Printre alimente a fost găsit şi sirop de ovăz, un afrodisac natural care a devenit cunoscut ca 'viagra lui Bin Laden'. În baie a fost găsită „Just for Men”, o loţiune pentru vopsit firele albe.

Cum erau trimise mesajele. Militanţii Al-Qaeda au pus la punct un sistem de comunicare secretă. Doi membri ai aceluiaşi grup aveau aceeaşi adresă de e-mail. Unul intra şi scria mesajul, dar nu îl trimitea prin internet ci îl menţinea în agenda de drafturi. Cealaltă persoană intra cu aceeaşi parola, citea mesajul şi îl trimitea cu propria adresă.

Agentele CIA, cheie. Între personalul CIA care timp de mulţi ani s-a ocupat de trasarea mişcărilor lui Bin Laden s-a aflat şi un substanţial grup de analişti femei. În 1995 s-a creat prima unitate axată pe urmărirea lui Bin Laden formată în principal din femei. Potrivit şefului lor, a fost datorită instinctului lor deosebit pentru detalii, a bunei înţelegeri a modelelor de relaţii şi aplecării mai mari spre muncă, fără pauză de cafea sau tutun.

Poza nu este din „Situation Room”. Deşi celebra poză de la Casa Albă, cu Obama şi alţi demnitari urmărind desfăşurarea operaţiunii, a fost plasată în general în aşa-numita „Situation Room”, de fapt grupul s-a aflat într-o sală adiacentă, mai mică. Aici se afla un computer care retransmitea pe ecran imaginile primite în direct de la o dronă care survola vila din Abbottabad. Făra a mai avea timp să mute computerul în „Situation Room”, grupul preşedintelui a rămas în sala mică, fapt ce explică de ce Obama era aşezat lateral şi nu în faţă, pe locul privilegiat.