De ce este nevoie de o Curte internaţională împotriva terorismului
”Doar în primele trei luni din 2016 au avut loc 256 acte distincte de terorism în toată lumea. Fiecare atentat a făcut mii de victime imediat. Este îngrozitor şi de aceea avem nevoie de o Curte internaţională împotriva terorismului”, a arătat Kirsten Meersschaert, director de programe al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională de la Haga, într-o conferinţă.
Conferinţa „Drumul către o Curte Internaţională împotriva Terorismului”, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept. În imagine Kirsten Meersschaert, director de programe al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională (Haga); a prof. dr. Bogdan Aurescu, fost ministru al afacerilor externe, ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernandez-Bachiller si dr. Ion Galea, director general pentru afaceri juridice (MAE). (Euen Horoiu/Epoch times)
În cadrul conferinţei „Drumul către o Curte Internaţională împotriva Terorismului”, găzduită vineri de Universitatea Bucureşti, fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu a pledat din nou pentru combaterea terorismului cu ajutorul instrumentelor dreptului internaţional. În opinia sa, Curtea Internaţională împotriva terorismului ar putea beneficia de o forţă multinaţională de poliţie şi securitate, care să identifice vinovaţii, să adune probe, să se ocupe de deţinerea persoanelor sau de transferul acestora.
”Terorismul nu încearcă doar să facă victime ca urmare a unor atentate, ci să instaureze un climat al fricii. Astăzi trăim într-o lume globalizată, în care evenimentele din alte părţi ne afectează psihologic. Au fost multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU şi discuţii în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite privind terorismul, dar este necesar ca vinovaţii de aceste crime să fie aduşi în faţa justiţiei, şi pentru asta este nevoie de dreptul internaţional. Consiliul de Securitate a confirmat că atentatorii terorişti trebuie pedepsiţi indiferent unde au comis aceste atacuri”, a afirmat la rândul ei Kirsten Meersschaert.
Aceasta a subliniat că unele state sunt incapabile, neavând legislaţia necesară, sau nu doresc să judece faptele de terorism, dar dreptul internaţional oferă instrumentele pentru a face asta. Deocamdată însă nu există un instrument jurisdicţional global de combatere a acestui fenomen.
Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are în jurisdicţia ei terorismul ca o crimă distinctă, ci acesta poate fi încadrat la crime împotriva umanităţii sau crime de război. Eforturile în acest sens n-au fost încununate de succes pentru că statele n-au putut să se pună de acord în legătură cu definiţia terorismului pentru a da Curţii jurisdicţie asupra sa.
Unele state s-au temut să nu împovăreze prea tare Curtea Penală Internaţională, prin adăugarea faptelor de terorism în jurisdicţia ei. ”CPI nu este tocmai un succes din punct de vedere al numărului de cazuri pe care le-a tratat, al numărului de sentinţe date. Mai sunt multe de făcut pentru ca ea să funcţioneze eficient şi transparent, iar statele s-au temut că adăugarea acestor crime complexe îi va îngreuna şi mai mult misiunea”, a explicat experta olandeză.
”Agrearea unor acorduri legale globale privind definirea terorismului presupune un consens privind întrebarea: Cine este îndreptăţit să folosească violenţa, împotriva cui şi cu ce scop. Ceea ce pentru unii este terorist, pentru alţii este luptător pentru libertate. Trebuie să existe o diferenţiere clară între actele de terorism şi o luptă legitimă pentru autodeterminare. Există pericolul ca un stat sau un tribunal internaţional să catalogheze o asemenea mişcare drept teroristă pentru că este îndreptată împotriva status-quo-ului. Întrebarea este care este instituţia care determină cine este terorist şi cine nu şi cum face asta. Curtea Internaţională împotriva terorismului ar fi independentă şi ar putea decide în acest sens”, a adăugat Kirsten Meersschaert.
Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are în jurisdicţia ei terorismul ca o crimă distinctă.
”Curtea internaţională împotriva terorismului va împiedica potenţiale abuzuri ale reprezentanţilor puterii din diferitele state membre care ar putea interpreta actele de terorism într-un mod care să-i ajute să-şi elimine opozanţii. Pe de altă parte, Curtea va fi un garant al procesului echitabil pentru suspecţii de terorism”, a concluzionat ea.
Reamintim că fostul ministru al afacerilor externe Bogdan Aurescu a propus, în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 9 februarie 2015, ideea înfiinţării unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului (CIT), un organism de drept internaţional penal care să aibă drept scop descurajarea actelor de terorism şi pedepsirea persoanelor care comit astfel de acte, oriunde ar fi săvârşite acestea. Spania s-a alăturat în calitate de co-iniţiator al acestei iniţiative. De asemenea, Olanda a oferit sprijin prin implicarea la nivel de expert în stabilirea principalelor coordonate ale arhitecturii juridice a viitoarei Curţi.
,,Alături de căile operative de combatere a terorismului, avem nevoie de crearea unei instanţe penale internaţionale, cu rol preventiv, disuasiv şi de suplinire, dacă este cazul, a rolului autorităţilor naţionale, atunci când acestea nu au capacitatea sau nu vor să cerceteze sau să judece fapte teroriste. Ceea ce urmărim este să folosim inteligent instrumentele dreptului internaţional pentru a descuraja şi combate actele teroriste. Iniţiativa este una deosebit de complexă şi vizează un efort pe termen mediu şi lung. În prezent, România şi Spania îşi coordonează eforturile diplomatice pentru promovarea iniţiativei în plan bilateral, dar şi multilateral, în relaţia cu statele ONU, în special cu cele care au calitatea de membru în Consiliul de Securitate, în vederea obţinerii sprijinului statelor din toate regiunile geografice”, a declarat Bogdan Aurescu.
