De ce China nu poate crea branduri de talie internaţională?

În prezent, China este considerată a doua economie, ca mărime, din lume şi prima în ceea ce priveşte proporţiile producţiei. Dintre cele mai mari 500 de companii ce activează pe piaţa internaţională, 73 sunt chineze şi trei dintre ele intră în top zece. Totuşi, nici un brand chinezesc nu a reuşit să intre în primele o sută cele mai renumite mărci de talie mondială.

Specialiştii consideră că brandurile sunt o reflectare reală a puterii economice a unei ţări. Atunci de ce China, o ţară cu un potenţial de producţie atât de mare, nu are proprii producători notorii?

Recent, Biroul calităţii şi supravegherii tehnice de la Beijing a raportat că circa 90% din totalul mărfurilor importate din China sunt de marcă, doar că procesul de câştigare a popularităţii pe piaţa mondială este unul foarte lent. Printre cele mai mari 500 de branduri din lume, cele chinezeşti nu au reuşit să intre nici măcar în primele o sută.

Un specialist în brand-management din Shanghai, Zhang Dongli, consideră că acest lucru se datorează în principal stării întregii societăţi chineze şi a situaţiei politice din ţară.

"Crearea unui brand necesită investiţii pe termen lung şi chiar dacă sunt realizate investiţii de scurtă durată, rezultatul va trebui să aştepte. Nu este posibilă obţinerea unui profit instant ca în cazul unei industrii convenţionale, unde este suficient să procuri echipament, să găseşti clienţi - şi deja poţi face profit. Nimeni nu poate afirma cu certitudine dacă investiţiile în branduri vor putea fi recuperate şi în ce proporţie" - a declarat Zhang pentru postul de radio "Free Asia".

Potrivit acestuia, în China mediul politic "nu este unul favorabil", consecinţa fiind faptul că majoritatea chinezilor se concentrează pe acţiuni pe termen scurt, pe obţinerea unui profit rapid, nimeni nu este cointeresat să elaboreze planuri de perspectivă.

Profesorul Xie Tian de la Şcoala de Business de pe lângă Universitatea din Carolina de Sud (SUA), consideră că situaţia creată depinde în mare măsură de reputaţia proastă a produselor chineze la nivel internaţional.

"În lume s-a format deja o idee generală despre mărfurile diferitor producători. Spre exemplu, există o părere unanimă potrivit căreia produsele japoneze sunt de calitate înaltă, fiind extrem de populare şi foarte solicitate. În ceea ce priveşte mărfurile chinezeşti, consumatorii şi-au format deja o părere fixă că acestea sunt ieftine şi de calitate inferioară. Ca rezultat, o asemenea atitudine faţă de produsele de proastă calitate se răsfrânge şi asupra mărfurilor calitative de origine chineză. Prin urmare, o lipsă a brandurilor de talie internaţională în China nu este o problemă a uneia sau mai multor ramuri de producţie, ci a întregii ţări şi societăţi",- a specificat Xie.

Profesorul a făcut referinţă la produsele care sunt cel mai des contrafăcute în China şi care, de asemenea, afectează serios reputaţia producătorilor chinezi.

La sfârşitul lunii aprilie, ONU a publicat unele informaţii potrivit cărora s-a dovedit că în Chine se produc două treimi din toate mărfurile contrafăcute comercializate pe piaţa mondială.

Potrivit datelor Serviciului vamal american, în 2012, Statele Unite au importat din China mărfuri falsificate şi piratate în valoare de peste 900 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă 72% din toate mărfurile depistate şi sustrase din circuitul comercial.

Nu doar străinii subestimează bunurile fabricate în China, înşişi chinezii încearcă ori de câte ori este posibil să procure bunuri importate, începând cu hardware până la produse alimentare. Potrivit statisticilor, turiştii chinezi cheltuiesc în străinătate pe cumpărături de patru ori mai multe fonduri decât turiştii altor ţări. În acest context, este bine cunoscut pelerinajul masiv al chinezilor în Hong Kong şi Europa pentru a cumpăra alimente pentru bebeluşi, pe motiv ca în China aceste produse sunt considerate deosebit de periculoase.

În plus, în spatele tuturor brandurilor promovate pe piaţa externă, stă Partidul Comunist aflat la guvernare în China şi care, potrivit unor economişti, deteriorează masiv reputaţia producătorilor chinezi.

"Brandurile trebuie să fie promovate de antreprenori privaţi şi asemenea mărfuri trebuie să se producă în condiţiile unei concurenţe libere şi echitabile. În plus, în circumstanţele în care în China există monopoluri de stat şi nu există libera concurenţă, o asemenea situaţie afectează în mod grav dezvoltarea gândirii creative a antreprenorilor şi, în mod special, una dintre cele mai importante abilităţi în derularea afacerilor – capacitatea de adoptare a unor soluţii non-standarde pentru diferite situaţii", - consideră profesorul Xie Tian.