De ce capitalismul funcţionează în republicile baltice, dar nu şi în Rusia?

De ce trecerea de la socialism la capitalism s-a dovedit atât de dezamăgitoare pentru Rusia şi atât de utilă pentru fostele republici sovietice din regiunea baltică? Potrivit publicaţiei canadiene The Globe and Mail, răspunsul constă în două cerinţe pe care le presupune trecerea de la represaliile socialiste la o economie capitalistă liberă.

În primul rând, este vorba despre o privatizare bine gândită, transparantă şi cinstită. În al doilea rând, de supremaţia legii, care ar trebui să contribuie la lupta împotriva corupţiei, precizează publicaţia.

Trecerea Rusiei de la socialism la capitalism a eşuat în ambele planuri. În timpul procesului de privatizare, voucherele care puteau fi schimbate în acţiuni ale unor companii industriale au fost împărţite unor oameni care nu ştiau nimic despre proprietatea privată. Însă, chiar dacă privatizarea ar fi reuşit să evite un fiasco, Rusia ar fi fost oricum copleşită de corupţia la nivel de guvern, este de părere Globe and Mail.

Dimpotrivă, procesul de privatizare din republicile baltice a fost minuţios gândit. Estonia a folosit sistemul de vouchere ca pe un proces în etape, care a permis evitarea îmbogăţirii ilegale a anumitor oameni. În timpul trecerii la capitalism, Lituania a urmat aceeaşi procedură de succes, iar privatizarea Letoniei s-a bazat pe aceleaşi principii fundamentale, chiar dacă mulţi dintre cetăţenii letoni sunt de părere că vânzarea celei mai mari părţi a activelor ţării a fost însoţită de acte de corupţie.

Desigur, nici în republicile baltice trecerea de la socialism la capitalism nu a fost lipsită de probleme. Comparându-şi ţara cu vecinii scandinavi, un estonian i-a spus autorului articolului din cotidianul canadian menţionat: 'Estonia a pierdut patru decenii, însă vom recupera'.