De ce a demisionat un ofiţer rus în Ucraina: Îmi era ruşine de ucraineni acolo, pe pământul lor. Un sătean a sărit cu biciul la noi

.
. (Captură ecran)

A fost nevoie de câteva săptămâni în care a dormit pe lăzi de grenade drept pat şi şi-a ascuns faţa de ucraineni, pe fondul unui sentiment tot mai mare de vinovăţie, pentru ca un ofiţer de rang inferior rus să ajungă la concluzia că aceasta nu era bătălia pe care trebuia să o ducă el.

"Eram murdari şi obosiţi. Oamenii din jurul nostru mureau. Nu am vrut să fac parte din asta, dar am făcut parte din această situaţie", a declarat ofiţerul într-un interviu acordat CNN.

Militarul rus a povestit că s-a dus să-l caute pe comandantul său şi şi-a dat demisia pe loc. Sursa nu citează numele ofiţerului şi nu a dat detalii personale care ar putea ajuta la identificarea acestuia, pentru siguranţa sa.

Trupele ruseşti s-au confruntat cu un moral scăzut şi pierderi grele în Ucraina, potrivit evaluărilor oficialilor occidentali, inclusiv ale Pentagonului.

Agenţia britanică de informaţii, cibernetică şi securitate afirmă că unii chiar au refuzat să execute ordinele.

Ofiţerul care a vorbit cu CNN spune că a făcut parte din consolidarea masivă a trupelor în vestul Rusiei, care a declanşat temerile globale pentru Ucraina.

Dar a spus că nu s-a gândit prea mult la acest lucru nici măcar la 22 februarie, anul acesta, când lui şi celolalţi membi ai batalionului li s-a cerut să predea telefoanele mobile fără nicio explicaţie, atunci când erau staţionaţi în Krasnodar, în sudul Rusiei.

În acea noapte au petrecut ore întregi vopsind dungi albe pe vehiculele lor militare. Apoi li s-a spus să le spele, a mărturisit el.

"Ordinul s-a schimbat, desenaţi litera Z, ca în Zorro", îşi aminteşte acesta.

"A doua zi am fost duşi în Crimeea. Sincer să fiu, am crezut că nu vom merge în Ucraina. Nu am crezut deloc că se va ajunge la aşa ceva", a spus bărbatul.

În timp ce unitatea sa se aduna în Crimeea - regiunea ucraineană anexată de Rusia în 2014 - preşedintele Vladimir Putin a lansat o nouă invazie a Ucrainei pe 24 februarie.

Însă ofiţerul a spus că el şi camarazii săi nu au ştiut, deoarece nu li s-a transmis nicio veste şi nu au avut contact cu lumea exterioară fără telefoane.

Două zile mai târziu au primit ei înşişi ordin să intre în Ucraina, a declarat ofiţerul.

"Unii băieţi au refuzat categoric. Au scris un raport şi au plecat. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu ei. Eu am rămas. Nu ştiu de ce. A doua zi am plecat", a spus el.

Ofiţerul a spus că nu ştia care este scopul misiunii, pentru că afirmaţiile bombastice ale preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora Ucraina face parte din Rusia şi trebuie "denazificată", nu au ajuns la urechile oamenilor cărora li s-a cerut să lupte.

"Nu am fost ciocăniţi cu un fel de retorică 'nazişti ucraineni'. Mulţi nu au înţeles pentru ce a fost totul şi ce facem aici", a spus el.

Acesta a declarat pentru CNN că a sperat la o soluţie diplomatică şi că se simte vinovat de faptul că Rusia a invadat Ucraina. Dar a adăugat că nu era un bun cunoscător în politică.

Primul lucru pe care şi-l aminteşte militarul după ce unitatea sa a trecut graniţa într-o coloană lungă de vehicule a fost că a văzut cutii de raţii uscate ruseşti împrăştiate peste tot şi grămezi de echipamente distruse.

"Stăteam în [camionul] KAMAZ, ţinând strâns în mână o armă. Aveam un pistol şi două grenade la mine", a spus el.

Trupa s-a îndreptat spre nord-vest, în direcţia Herson. În timp ce se apropiau de un sat, un bărbat cu un bici a sărit şi a început să biciuiască convoiul şi să ţipe: "Sunteţi cu toţii terminaţi!", şi-a amintit ofiţerul.

"Aproape că s-a urcat în cabina în care ne aflam. Avea ochii înlăcrimaţi de plâns. M-a impresionat puternic. În general, când îi vedeam pe localnici, ne tensionam. Unii dintre ei îşi ascundeau armele sub haine, iar când se apropiau, trăgeau", a povestit ofiţerul rus.

Militarul a afirmat că îşi ascundea faţa de ruşine, deoarece se simţea jenat să fie văzut de ucrainenii de acolo, pe pământul lor.

"În prima săptămână sau cam aşa ceva, am fost în stare de şoc. Nu m-am gândit la nimic. M-am dus la culcare gândindu-mă: 'Astăzi este 1 martie. Mâine mă voi trezi, va fi 2 martie - principalul lucru este să trăiesc încă o zi'. De câteva ori obuzele au căzut foarte aproape. Este un miracol că niciunul dintre noi nu a murit", a afirmat el.

Ofiţerul a declarat pentru CNN că nu a fost singurul soldat îngrijorat sau confuz în ceea ce priveşte motivul pentru care au fost trimişi să invadeze Ucraina. Dar îşi aminteşte, de asemenea, că unii s-au înveselit când au aflat că în curând vor fi plătite primele de luptă.

"Cineva a avut o reacţie: 'Oh, încă 15 zile aici şi voi încheia împrumutul'", a spus el.

După câteva săptămâni, ofiţerul a fost detaşat, însoţind echipamente care aveau nevoie de reparaţii. Potrivit acestuia, acolo a devenit, de asemenea, mai conştient de ce se întâmpla şi a avut mai mult timp şi energie pentru a reflecta.

"Aveam un receptor radio şi puteam asculta ştirile. Aşa am aflat că magazinele se închid în Rusia şi că economia se prăbuşeşte. M-am simţit vinovat pentru asta. Dar m-am simţit şi mai vinovat pentru că am venit în Ucraina", a declarat el.

Rusul adaugă că a devenit tot mai hotărât până în punctul în care a decis că nu mai putea face decât un singur lucru.

"În cele din urmă, mi-am adunat puterile şi m-am dus la comandant pentru a scrie o scrisoare de demisie", explicat el.

La început, comandantul a respins demersul şi i-a spus că este imposibil să refuze să servească armata.

"Mi-a spus că ar putea exista un dosar penal. Această respingere este o trădare. Dar mi-am menţinut poziţia. Mi-a dat o foaie de hârtie şi un pix", a declarat ofiţerul, adăugând că şi-a scris demisia pe loc.

Au existat şi alte rapoarte în interiorul mediului mediatic strict controlat din Rusia despre soldaţi care refuză să lupte.

Valentina Melnikova, secretar executiv al Uniunii Comitetelor de Mame ale Soldaţilor din Rusia, a declarat că au fost multe plângeri şi îngrijorări atunci când primele unităţi au fost aduse în Ucraina prin rotaţie, pentru odihnă.

"Soldaţii şi ofiţerii au scris rapoarte de demisie. Principalele motive sunt, în primul rând, starea morală şi psihologică. Iar al doilea motiv este pentru convingerile morale. Au scris rapoarte atunci şi scriu rapoarte şi acum", a declarat ea pentru CNN.

Melnikova, a cărei organizaţie a fost înfiinţată în 1989, a declarat că toate trupele au dreptul să depună rapoarte, afirmând totodată că unii dintre comandanţi ar putea să le refuze sau să încerce să intimideze soldaţii.