Datini româneşti: "Ciura-Leşa-Marga-Reşa"

La români, 5 Ianuarie este întâia mare sărbătoare după începutul Noului An: Ajunul Bobotezei. Se ţine post. Cine posteşte în Ajunul Bobotezei va avea noroc. Cine stă de veghe în noaptea dinaintea Bobotezei vede cerurile deschizându-se şi orice ar cere i se va dărui.

În Ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă-l aperi pe popă de câini. Se spune că, în noaptea Bobotezei plesnesc ouăle de corb, sub puterea gerului, iar puii de corb întind aripile şi zboară. Copiii, care umblă cu preotul din casă în casă, în seara dinaintea Bobotezei, au obiceiul să le ureze gazdelor acestea:

Ciura-Leşa,

Marga-Reşa,

Sită rară,

Ieşi afară!

Sită deasă,

Intră-n casă!

Oi lânoase,

Vaci lăptoase,

Spic de grâu

Până-n brâu,

Secara

Cât scara,

Spicul

Cât voinicul!

În Ajunul Bobotezei, fetele mari postesc şi ajunează, ca să aibă parte de bărbaţi buni, harnici, frumoşi şi cuminţi; în seara aceleiaşi zile, femeile fac piftie, ca să aibă tot anul faţa fragedă ca piftia. În această zi, se pun pe masă, sub faţă, puţine tărâţe, care apoi se dau vacilor de mâncare, ca să aibă mană.

Cu osebire însă, pe masa întinsă în Casa Mare, trebuie să fie neapărat unele mâncăruri. Una dintre acestea este grâul pisat, care se fierbe şi se îndulceşte cu miere sau cu mac râşnit; iar după ce se fierbe şi se îndulceşte de ajuns, se pune într-o strachină sau într-o farfurie, şi, după aceea, se împodobeşte pe deasupra cu miez de nucă, în formă de cruce, sau/şi cu bomboane. Se mai pun pe masă şi plăcinte cu varză, plăcinte cu mac sau cu ceapă şi unse cu ulei. Când frământă aluatul pentru aceste plăcinte, unele femei merg cu mâna plină de aluat în grădină şi prind pomii cu ea, în credinţa că aceştia vor rodi mai bin peste vară. Pe masă se mai pun: prune sau pere fierte, bob fiert, găluşte umplute cu crupe de porumb sau/şi cu orez.

Prin unele locuri, pe masa de Ajunul Bobotezei se pune şi borş cu burechiuşe sau burechiţi, cum ar veni, cu un fel de aluat sucit cu sucitorul, care se taie în pătrate mititele şi, după aceea, prinzându-se două cornuri opuse ale fiecărui pătrat la un loc, i se dă astfel forma unui mic burete. Pe acea masă trebuie să se mai găsească şi borş de peste şi peşte prăjit şi, neapărat, colaci. Dacă vrei să nu-ţi ia uliul puii, dă cuiva un ou de pomană, de sufletul uliului, în Ajunul Bobotezei, şi nu ţi-i mai ia!

Femeia care se va certa cu bărbatul ei, în această zi, se va certa tot anul. Nu este bine a se scoate gunoiul din casă, că se scoate şi norocul. În Ajunul Bobotezei, fetele mari, văduvele, flăcăii tomnatici iau din buchetul preotului un fir de busuioc, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie de degetul cel mic al mâinii drepte, îl descântă şi noaptea li se va arăta viitorul soţ, ursitul.

În Ajunul Bobotezei, Solomonarii nu mănâncă nici nu beau nimic până ce nu se înserează bine; iar după ce se înserează, se pun după masă, pe care sunt înşirate diferite bucate în talgere; pe locul acela, unde a stat preotul ziua, când a umblat cu crucea prin sat, cu o vărguţă de alun în mână; şi, după ce rostesc mai multe stihuri de vrajă, încep a gusta din toate bucatele înşirate pe masă, din care a gustat şi preotul.

Dacă în ziua dinaintea Bobotezei e bură pe pomi, vor fi poame multe la vară; dacă picură din streaşină, va fi vară ploioasă. Dacă Ajunul Bobotezei este ploios, va fi ploios tot anul.

În acest an, la 5 Ianuarie, în România Mare s-ar fi ţinut târg de vite numai la Sibiu.