Curtea Domnească, prezentă la Târgul de carte Gaudeamus, cu istoria tiparului din Târgovişte
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte va fi prezent şi anul acesta la Târgul Internaţional “Gaudeamus – Carte de învăţătură”, aflat la cea de-a 19-a ediţie, cu expoziţia “O istorie a tiparului”. Aceasta prezintă o ilustrare a activităţii tipografice din Târgovişte (începutul secolului al XVI-lea), dar şi din centrele apărute mai târziu în Moldova şi Transilvania. În plus, vizitatorii vor putea să admire reconstituirea unui atelier tipografic din secolul al XVIII-lea. Cu acest prilej, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu Luminiţa Anghelescu, conservator la Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Române din Târgovişte, care ne-a prezentat, într-un scurt interviu, istoria ce se ascunde în spatele exponatelor şi despre interesul tinerilor pentru cartea tipărită, în contextul unui secol dominat de internet.
R: Ce pot vedea vizitatorii la standul cu tematica “O istorie a tiparului”? Care este, pe scurt, istoria exponatelor?
Luminiţa Anghelescu: Suntem Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti din Târgovişte şi am venit pentru publicul amator de carte cu o expoziţie cu tema “O istorie a tiparului şi a cărţilor româneşti”. Practic, expoziţia ilustrează activitatea tipografică din Târgovişte, încă de la începuturi dar şi din centrele din Moldova şi din Transilvania, centre tipografice apărute mai târziu.
Când a apărut primul centru tipografic?
În secolul al XVI-lea, deci în anul 1508 a a fost prima carte tipărită la Târgovişte, iar în perioada 1510-1512 sunt primele cărţi tipărite la Târgovişte de către călugărul Macarie, în vremea domnitorului Radu cel Mare şi mult mai târziu în secolul al XVII-lea apar centre tipografice şi în Moldova şi în Transilvania. Tot atunci limba română se impune ca limb[ a culturii scrise. Se impune în tipărituri, pentru că primele cărţi tipărite la Târgovişte au fost tipărite de fapt în limba slavonă, o limbă cunoscută atunci doar de clasa înaltă şi de clasa clerică.
Care a fost reacţia publicului? Au fost interesaţi vizitatorii de această expoziţie? Dar tinerii?
Da, nu este primul an în care venim la acest târg,este de fapt al patrulea an, în care venim consecutive. În plus anul aceste am adus şi o reconstituire de atelier tipografic care chiar atrage atenţia copiilor, iar cei mai în vârstă sunt interesaţi de cartea veche.
Cum este văzut tiparul în secolul XXI, o perioadă în care tehnologia a progresat atât de mult?
Să zicem că pentru unii este o ciudăţenie, iar pentru alţii este ceva de demult şi ceva frumos.
Credeţi că se va mai păstra tiparul?
Noi sperăm să nu dispară pentru că o carte scrisă, o carte tipărită, atunci când pui mâna pe ea, este cu totul altceva decât atunci când tastezi şi citeşti o carte la calculator. Noi sperăm ca în continuarea cartea va atrage atenţia publicului.
Care experienţă credeţi că este mai plăcută, cea a citirii unei cărţi tipărite sau cea în format electronic?
Bineînţeles că prima. Ar trebui să ne educăm copii, generaţiile viitoare în felul acesta.
Cum transmiteţi mai departe această idee? Cum încurajaţi tinerii să citească mai degrabă cărţi tipărite, decât cele în format electronic?
Noi o putem face prin muzeu. Atunci când vin, toate poveştile legate de apariţia primelor cărţi, de cum se realizează un manuscris captează atenţia copiilor şi îşi dau seama că o carte, şi atunci dar şi acum, era un obiect valoros, un obiect de preţ.
Sunt tinerii atraşi de literatură?
Din păcate, eu cred că foarte puţini dintre ei mai au răbdare să citească.
