Curtea de Apel a decis că Trump nu are imunitate în cazul evenimentelor din 6 ianuarie 2021
Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul D.C. a decis pe 6 februarie că fostul preşedinte Donald Trump nu are imunitate la urmărirea penală pentru comportamentul pe care Departamentul de Justiţie (DOJ) l-a inclus în rechizitoriul său legat de evenimentele din 6 ianuarie 2021.
"Am pus în balanţă interesele afirmate de fostul preşedinte Trump în ceea ce priveşte imunitatea executivă în raport cu interesele publice vitale care favorizează permiterea desfăşurării acestei urmăriri penale", se arată în decizie.
"Am ajuns la concluzia că 'preocupările de ordine publică, în special aşa cum sunt evidenţiate de istoria noastră şi de structura guvernului nostru', obligă la respingerea cererii lui de imunitate în acest caz", au adăugat judecătorii, citând precedente.
Recursul a fost audiat de judecătorii Karen Henderson, Michelle Childs şi Florence Pan. Decizia a fost luată în unanimitate.
În principal, judecătorii au părut să evite interpretarea imunităţii prezidenţiale în ceea ce priveşte urmărirea penală. Curtea Supremă a susţinut în repetate rânduri o imunitate largă în faţa proceselor civile, dar nu a stabilit imunitatea în faţa urmăririi penale.
"În scopul acestui caz penal, fostul preşedinte Trump a devenit cetăţeanul Trump, cu toate mijloacele de apărare ale oricărui alt acuzat penal. Dar orice imunitate executivă care l-ar fi putut proteja în timp ce a fost preşedinte nu îl mai protejează împotriva acestei urmăriri penale", au scris judecătorii.
În acest caz, a declarat instanţa, preşedintele Trump are sarcina de a stabili argumentele pentru imunitatea sa. El a avansat argumente bazate pe jurisdicţie, pe considerente de politică funcţională legate de separarea puterilor şi pe clauza de destituire, iar judecătorii le-au respins pe toate trei.
Decizia va fi probabil atacată de avocaţii preşedintelui Trump, care au etichetat urmărirea penală a administraţiei Biden ca încurajând cicluri de recriminare pentru viitorii preşedinţi. Curtea Supremă a refuzat anterior cererea avocatului special Jack Smith de a accelera cazul, dar acesta ar putea ajunge acolo oricum.
Anticipând o astfel de solicitare, curtea de apel a ordonat grefierului instanţei să "oprească emiterea mandatului până la 12 februarie 2024", menţinând cazul în loc să îl retrimită instanţei districtuale.
În cazul în care preşedintele Trump depune o cerere de revizuire la Curtea Supremă până la termenul incredibil de strâns de 12 februarie, curtea de apel îşi suspendă mandatul până când instanţa supremă va avea ocazia să se pronunţe.
Citiți și Trump promite să "nu permită niciodată" o monedă digitală a băncii centrale
Judecătorii au adăugat că o cerere de rejudecare la curtea de apel nu ar duce la suspendarea mandatului, dar o rejudecare după ce mandatul a fost deja emis poate duce la revocarea mandatului.
Acest apel special a blocat procesul preşedintelui Trump din Washington, care avea o dată de începere provizorie de 4 martie, dar a fost eliminat din calendarul instanţei până la 2 februarie.
Preşedintele Trump a avertizat în repetate rânduri că o hotărâre împotriva lui ar avea implicaţii nefaste pentru funcţie.
"Dacă nu se acordă imunitate unui preşedinte, fiecare preşedinte care părăseşte funcţia va fi imediat pus sub acuzare de către partea adversă. Fără imunitate completă, un preşedinte al Statelor Unite nu ar putea funcţiona în mod corespunzător!", a scris el cu majuscule într-una dintre numeroasele sale postări pe TruthSocial pe această temă.
Campania lui Trump a emis o declaraţie la scurt timp după decizie.
Citiți și SUA: Candidatul Vivek Ramaswamy se retrage din cursa prezidenţială şi anunţă că îl susţine pe Trump
"Dacă nu se acordă imunitate unui preşedinte, fiecare viitor preşedinte care va părăsi funcţia va fi imediat pus sub acuzare de către partidul advers. Fără imunitate completă, un preşedinte al Statelor Unite nu ar putea funcţiona în mod corespunzător.
Urmărirea penală a unui preşedinte pentru acte oficiale încalcă Constituţia şi ameninţă fundamentul Republicii noastre. Preşedintele Trump îşi exprimă respectuos dezacordul cu decizia DC Circuit şi va face apel la aceasta pentru a proteja Preşedinţia şi Constituţia", a declarat purtătorul de cuvânt Steven Cheung.
În timpul pledoariei orale din 9 ianuarie, avocatul Departamentului Justiţiei, James Pearce, a prezis că favorizarea interpretării preşedintelui Trump privind imunitatea prezidenţială ar permite perspective "înfricoşătoare". El a citat ipoteza judecătoarei Florence Pan privind ipoteza unui preşedinte care evită urmărirea penală pentru că a folosit echipa SEAL Team Six pentru a-l asasina pe unul dintre adversarii săi politici.
Apelul subliniază natura fără precedent a urmăririi penale a Departamentului de Justiţie şi contururile relativ vagi ale imunităţii prezidenţiale, care a fost conturată în cazurile de la Curtea Supremă care l-au implicat pe fostul preşedinte Richard Nixon.
Avocatul preşedintelui Trump, John Sauer, i-a îndemnat pe judecători să se concentreze asupra dispoziţiilor constituţionale de bază implicate în imunitatea prezidenţială. Dl Sauer a susţinut, printre altele, că potrivit clauzei privind judecata de punere sub acuzare din Constituţia SUA, Congresul este cel care deţine responsabilitatea de a judeca un preşedinte. Urmărirea penală, a spus el, ar putea avea loc numai după ce Congresul a pus sub acuzare şi a condamnat un preşedinte.
Camera Reprezentanţilor l-a pus sub acuzare, în special, pe fostul preşedinte Trump pentru incitare la "insurecţie", la 6 ianuarie, dar Senatul american nu a întrunit în cele din urmă cele 60 de voturi necesare pentru a-l condamna.
Judecătorii au considerat că acesta a fost "cel mai puternic" dintre argumentele preşedintelui Trump, dar a ridicat un "semnal de alarmă" prin faptul că s-a bazat pe o implicaţie negativă în interpretarea clauzei de destituire din Constituţie.
"Iniţiatorii au ştiut cum să acorde în mod explicit imunitate penală în Constituţie, aşa cum au făcut-o pentru legislatori în clauza privind discursul sau dezbaterea. Însă au ales să nu includă o dispoziţie similară care să acorde imunitate preşedintelui", se arată în decizie.
Judecătorii au explicat, de asemenea, că punerea sub acuzare nu poate fi echivalentă cu urmărirea penală, respingând un argument de dublă incriminare invocat şi de preşedintele Trump.
"Ca urmare a naturii politice a procedurilor de punere sub acuzare, achitările de punere sub acuzare nu au adesea legătură cu nevinovăţia de fapt", se arată în decizie.
Preşedintele Trump ar putea fie să facă apel direct la Curtea Supremă, fie să ceară întregii curţi de apel să reexamineze cazul în cadrul a ceea ce se numeşte o audiere 'en banc' (când toţi judecătorii unei instanţe se reunesc pentru a audia o cauză, nu doar un singur judecător sau un grup mai mic de judecători). Avocaţii săi au solicitat acest tip de audiere pentru a se pronunţa asupra ordinului de interdicţie pe care judecătoarea districtuală Tanya Chutkan l-a emis în octombrie, dar a fost respinsă.
Citiți și O analiză a evenimentelor din 6 ianuarie 2021 şi a consecinţelor lor
Judecătorii au abordat, de asemenea, preocupările legate de jurisdicţia lor de a se pronunţa în această chestiune. Un comunicat din partea American Oversight a susţinut că nu ar trebui să fie în măsură să audieze apelul.
"Principalele cazuri principale pe care se bazează American Oversight sunt uşor de distins, deoarece în fiecare dintre ele dreptul afirmat împotriva procesului nu a fost întemeiat exclusiv nici pe Constituţie, nici pe o lege. În consecinţă, concluzionăm că avem competenţa de a ajunge la fondul apelului fostului preşedinte Trump", se arată în decizie.
Dacă Curtea Supremă se va ocupa de acest caz, acesta va fi cel mai recent legat de 6 ianuarie. Curtea a fost deja de acord să revizuiască decizia unei instanţe din Colorado potrivit căreia preşedintele Trump s-a implicat într-o insurecţie, fiind descalificat să apară pe buletinul de vot primar al statului. Curtea Supremă a acceptat, de asemenea, un caz care implică doi inculpaţi din 6 ianuarie pe care guvernul federal i-a acuzat de aceeaşi lege federală care a fost folosită pentru a-l acuza pe preşedintele Trump în cazul său din Washington.
Deciziile Curţii Supreme pot fi relativ restrânse, dar este posibil ca aceasta să emită, la un moment dat, o hotărâre care să cântărească legalitatea comportamentului preşedintelui Trump pe 6 ianuarie.
Combinate, cazurile împotriva preşedintelui Trump au complicat ceea ce se aşteaptă să fie un sezon de campanie intens. Preşedintele Trump va candida împotriva unor contracandidaţi republicani pentru a avea efectiv o revanşă împotriva preşedintelui Joe Biden, a cărui administraţie îl urmăreşte în prezent, în parte, din cauza răspunsului la concursul lor anterior.
După audierea din 9 ianuarie, preşedintele Trump a sugerat că preşedintele Joe Biden încearcă să folosească urmărirea penală pentru a-şi spori perspectivele pentru alegerile din 2024. La rândul său, preşedintele Biden a postat pe X că "nu se poate fi pro-insurecţie şi pro-american". Într-o altă postare din 10 ianuarie, se putea citi: "Nu, nu, nu: Trump a epuizat toate căile legale pe care le avea la dispoziţie pentru a anula alegerile, dar calea legală nu a făcut decât să îl ducă înapoi la adevăr: că eu am câştigat alegerile - iar el a pierdut."
