Curtea Constituţională, despre numărul parlamentarilor: Se încalcă voinţa poporului exprimată prin referendum

Într-un comunicat de presă făcut public joi, Curtea Constituţională a României (CCR) anunţă că Legea Alegerilor - care a fost contestată astă-vară de un grup de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal - încalcă voinţa poporului exprimată prin vot la referendumul din 2009, care a dorit ca numărul parlamentarilor să nu poată depăşi 300.

Întrucât este criticată că a contribuit indirect prin menţinerea actualei legi la sporirea numărului de aleşi, CCR transmite printr-un comunicat că în motivarea deciziei respective a considerat contra Constuţiei neimplementarea referendumului privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului, relevă Realitatea TV.

De la 470 , la 588 de parlamentari

Citând din propria sa decizie nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în "Monitorul Oficial" al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituţíonală aminteşte că a constat că "opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative (...) Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale". Invocând o altă decizie, 419 din 26 martie 2009, CCR mai atrage atenţia că "reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”.

Curtea mai aminte că a considerat neconstituţional modul de atribuire a unor mandate pentru comunităţile româneşti pentru localităţile cu populaţie majoritar maghiară prin care intrau în Parlament candidaţi prin suplimentarea mandatului.

Legea iniţiată de Crin Antonescu şi Victor Ponta declarată de CCR neconstituţională în iunie prevedea că în plus faţă de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecărui judeţ "în care locuitorii aparţinând comunităţii româneşti sau unei minorităţi naţionale depăşesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensământ al populaţiei, 7% din totalul locuitorilor judeţului", "se acordă un mandat în Camera Deputaţilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi" în cazul în care "niciun candidat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi nu a obţinut mandat, n.r.

CCR aminteşte totodată că a respins acea lege având în vedere, printre altele, " lipsa de legitimitate şi reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit şi obţinut".

"Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilită de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezultă indirect din scrutin, iar numărul voturilor pe care îl obţin persoanele cărora li se atribuie aceste mandate, în raport cu numărul voturilor competitorilor electorali care obţin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscripţie electorală, determină o reprezentare incorectă şi inegală a voturilor cetăţenilor în Parlamentul României, în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi art. 62 alin. (1) potrivit căruia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale", se mai precizează comunicatul CCR, bazat pe decizia din iunie.

Reluarea acestui argument în acest context pare a fi o replică dată de CCR şi în urma acuzaţiilor că din vina sa indirect s-a ajuns la număr mare de mandate - 588, faţă de 470 iniţial - obţinute prin suplimentarea locurilor de parlamentar în unele colegii.

Victor Ponta: ”Judecătorii Curţii au o mare răspundere faţă de România"

Premierul Victor Ponta declarase marţi că ”judecătorii Curţii au o mare răspundere", deoarece acum avem ”inflaţie” de parlamentari care au pierdut alegerile.

”Recunosc că am constatat cu tristeţe ca figuri importante ale PDL care au pierdut alegerile, până la urmă, pe această ruletă, se vor regăsi în Parlament, dar acum am înţeles de ce au vorbit ei la Curtea Constituţională să rămână legea aşa. Şi cred că aţi înţeles cu toţii şi cred că judecătorii Curţii Constituţionale au şi ei o mare răspundere faţă de România, pentru faptul că avem un Parlament în inflaţie şi avem o serie întreagă de persoane care nu doar că au pierdut, ca d-na Udrea, ci pur si simplu, au pierdut de tot, adică s-a închis colegiul lor şi dublează colegiul”, a explicat Ponta la sediul PSD.

Victor Ponta a mai precizat că ”şi cei nouă judecători ar trebui să se gândească ce responsabilitate au faţă de această ţară, când dau asemenea decizii”.

Iată pasaje ale comunicatului CCR

"Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale", se arată în comunicat.

Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.” (par.XII 1.12.)

II. „Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. ” (par.XII 2).