Cum vede un expert de la Oxford "degringolada" statului de la exerciţiul de mobilizare al rezerviştilor


Expertul în război hibrid Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală la Universitatea Oxford, a venit cu o serie de precizări, la Digi24, despre exerciţiul de mobilizare MOBEX 2025 al rezerviştilor, care a fost marcat de o serie de gafe şi organizare proastă.
Profesorul a explicat că, deşi iniţiativa este binevenită şi trebuia începută mai devreme, organizarea a scos la iveală carenţe serioase de logistică şi comunicare strategică.
În opinia sa, exerciţiul ar trebui privit nu doar ca o testare administrativă, ci şi ca un instrument de consolidare a încrederii populaţiei în instituţiile statului şi de reafirmare a solidarităţii României cu aliaţii NATO, într-un context regional marcat de riscuri de escaladare din partea Rusiei.
Ce spune expertul în război hibrid
"Este un exerciţiu care, după părerea mea, cred că trebuia început undeva după 2022, iar în momentul de faţă trebuia să fie mult mai departe. De ce spun acest lucru? Pentru că trebuie să-l privim şi longitudinal, dacă aceste sincope care au fost observate în această perioadă vor continua mai departe. Deci, faptul că s-a întâmplat este de salutat.
Al doilea element care e de salutat este faptul că au fost cozi, dar să spunem ceva: acea generaţie de decreţei sau, în sfârşit, generaţia mai în vârstă îşi face datoria în continuare. S-a prezentat, nu s-a eschivat, vine mai departe şi asta spune ceva despre un anumit sentiment de responsabilitate care încă există. Contrar a ceea ce am observat cu această naraţiune prorusă, care tot timpul îndeamnă la neîncrederea în instituţii.
De unde intervine problema – şi aici trebuie să recunoaştem – este că exerciţiul a dat dovadă, din punct de vedere logistic, de mare degringoladă, iar din punct de vedere al comunicării nu prea a ajutat. Se vorbeşte de comunicare strategică, dar trebuie să înţelegem că aceasta este foarte importantă în momentul de faţă. Ce înseamnă comunicare strategică? Înseamnă modul în care tu organizezi nişte evenimente, trebuie să-ţi determini nişte grupuri, să ai nişte mesaje foarte clare. Ce a lipsit, de exemplu: de ce s-a făcut acest lucru? Care este mesajul pe care oamenii trebuie să-l preia odată ce au plecat de la aceste cozi?
Şi aici sunt câteva elemente. În primul rând, este vorba să demonstrezi o capacitate a instituţiilor, a autorităţilor române de a mobiliza populaţia, astfel încât cetăţenii să aibă încredere în autorităţile statului şi în armată. Modul în care s-a organizat nu prea dă semne că se merge în direcţia asta, dar să luăm notă că este un prim exerciţiu şi poate peste şase luni lucrurile se vor îmbunătăţi.
Un alt element – şi bănuiesc ca şi ambasadele s-au uitat la un astfel de exerciţiu – este solidaritatea faţă de aliaţi. Letonia, când a introdus un astfel de exerciţiu prin 2023, a subliniat solidaritatea cu NATO. De ce este nevoie? Este nevoie să întărim capacitatea de rezilienţă, este nevoie să subliniem această solidaritate în cadrul NATO şi mai este un element – acesta fiind motivul pentru care a fost convocat exerciţiul acum.
Este vorba de acest război mare, care este la graniţă, de posibilitatea de escaladare din partea Rusiei în Ucraina şi de cum te pregăteşti – este vorba nu de a trimite la război, ci de a descuraja. Pentru că, dacă o ţară nu este pregătită, este considerată pradă.
Deci modul în care tu prezinţi toate aceste elemente la un loc se numeşte comunicare strategică. Să întăreşti încrederea cetăţenilor în instituţiile tale – şi asta trebuie pregătită, nu o faci în ziua respectivă. Trebuie să întăreşti capacitatea de solidaritate cu aliaţii.
Faptul că s-a întâmplat, cred că aliaţii, în ciuda degringoladei, ar lua-o ca pe un semn pozitiv, că România, în fine, s-a decis, are motivaţie, are voinţă să se mobilizeze. În ceea ce priveşte Rusia, nu cred că a fost prea impresionată. Ne aducem aminte de şeful Statului Major General, Gheorghiţă, care spunea că România e pregătită să apere Moldova. Bun, după exerciţiul ăsta, nu cred că genul ăsta de afirmaţie poate să fie foarte impresionant pentru Rusia.
Dar este un prim pas. Foarte bine că s-a făcut, dar aici trebuie mult mai mult profesionalism, nu numai pe partea de logistică, care se va corecta, ci şi pe partea de înţelegere foarte bună. Comunicarea strategică nu înseamnă doar a vorbi cu cetăţenii, ci şi mesajele care se trimit despre statul respectiv – pentru populaţie, pentru aliaţi şi pentru ţara adversă."