Cum s-a ajuns la normalizarea relaţiilor dintre Cuba şi SUA (video)

”Un dialog politic între cele două ţări poate da roade, dar drumul normalizării este lung şi poate să aibă suişuri, coborâşuri şi momente de întrerupere. Alegerile din SUA vor influenţa puternic acest proces”, a susţinut Dumitru Preda, ambasadorul României în Cuba, în cadrul dezbaterii ”Relaţiile Cuba-Statele Unite. Drumul spre normalizare”, organizate ieri de Fundaţia Europeană Titulescu. El a arătat că Washingtonul şi-a resetat relaţia cu Havana şi pentru a contracara influenţa Rusiei.

Diplomatul român a făcut aluzie la demersul administraţiei Obama ca unul menit să contracareze influenţa Rusiei de pe teritoriul cubanez. Cuba şi Venezuela au reprezentat pentru fosta URSS, dar şi pentru Rusia lui Vladimir Putin, două capete de pod strategice în America Latină. ”Amintesc vizita preşedintelui Putin din 2014 în Cuba, care a decis anularea a 90% din uriaşa datorie acumulată. Au fost şterse 30 de miliarde de dolari, rămânând 3 miliarde şi jumătate, pe care cubanezii au agreat să fie transformate în investiţii ruseşti în economia lor”, a explicat Preda, arătând că în prezent Cuba încearcă să-şi diversifice parteneriatele externe. Aşa se explică normalizarea relaţiilor cu SUA şi încercarea Havanei de a-şi reduce dependenţa energetică de Venezuela.

Referitor la relaţia SUA-Cuba, ambasadorul a arătat că ”83% din comerţul Cubei, colonie spaniolă, era cu SUA. În prezent, cu puţin timp înainte de anunţul restabilirii relaţiilor, 58% din importurile de produse alimentare ale Cubei proveneau din Statele Unite, în ciuda embargoului. Ele veneau prin Canada sau alte resurse”.

Preda a subliniat momentul simbolic în care ”ultimul funcţionar al Ambasadei americane de la Havana, care are acum peste 80 de ani, cel care a închis ambasada şi a luat drapelul, era prezent pe 20 iulie atunci când secretarul de stat american John Kerry a redeschis ambasada”. În opinia sa, normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări a fost posibilă şi datorită faptului că ”cei peste 2 milioane de cubanezi concentraţi în special în partea de sud a SUA, în Florida, sunt favorabili în mare majoritate (60%) restabilirii relaţiilor şi găsirii unor punţi de legătură. Pământul e la 90 de mile (145 km), au familii acolo, s-au dat remitenţe”.

Ambasadorul consideră că reforma internă din Cuba este ”lentă, dar echilibrată. Sunt acum cam 700.000 de oameni în Cuba care au activităţi lucrative private, iar preşedintele Parlamentului a anunţat că în 2017 aproximativ 50% din PIB va proveni din activitatea productivă privată”. ”Cuba 2015 nu e Cuba 1959. Au avut loc reforma educaţională, reforma sanitară, iar performanţele sunt extraordinare. Nu au resurse mari, dar educaţia şi asistenţa sanitară reprezintă aproape 60% din PIB”, a explicat diplomatul.

În opinia sa, restabilirea relaţiilor dintre Washington şi Havana ”are un impact important, dar este doar începutul unui drum dificil de negocieri între o superputere şi o insulă care are o bună platformă politică internaţională”.

Reamintim că embargoul economic impus în 1961 trebuie ridicat de Congresul american, dominat de republicanii care se opun acestei politici a administraţiei Obama.

Cine profită de transformările din Cuba

Pe de altă parte, ambasadorul român a remarcat că ”Cuba este acum o societate cu o bună pregătire profesională, în care partea ideologică există, dar nu e cea mai importantă. Cubanezii doresc o transformare, dar cu menţinerea identităţii”.

Rusia a şters 30 de miliarde de dolari din datoria Cubei. Restul de 3 miliarde şi jumătate s-au transformat în investiţii ruseşti în economia cubaneză.

Mai multe ţări încearcă deja să profite de transformările din Cuba şi să-şi întărească prezenţa economică şi militară acolo. ”Rusia a convenit cu liderii de la Havana reactivarea bazei ruseşti de supraveghere şi spionaj de la Lourdes, închisă în 2002 la presiunea SUA. Mai mult, în mai 2014, oficiali ruşi şi cubanezi au semnat un memorandum pentru crearea unui grup de lucru între Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi Comisia Cubaneză pentru Securitate Naţională şi Apărare, care ar viza permiterea de zboruri ruseşti cu bombardierele TU-95 deasupra Golfului Mexic şi a Mării Caraibelor, într-o încercare de a sfida SUA”, se arată într-un material al Fundaţiei Titulescu. Pe de altă parte, şi Turcia încearcă să-şi dezvolte prezenţa în Cuba prin diferite proiecte economice.

Ce poate face România

Ambasadorul Dumitru Preda s-a referit şi la ce ar putea face România pentru a profita de normalizarea relaţiilor dintre Washington şi Havana. În opinia sa, România ar putea beneficia ”de o bună memorie a populaţiei, nu doar a conducerii politice cubaneze, pentru a-şi urmări interesele prin folosirea legăturilor cu foştii studenţi cubanezi din România şi cu oameni care colaborează cu România”.

”Depinde de voinţa politică a României să ne promovăm interese financiare, economice şi să recuperăm din banii pe care ni-i datorează Cuba. Din păcate n-am avut o prezenţă semnificativă a factorului politic românesc în Cuba ca alte state care au trimis miniştri de externe sau ai dezvoltării în vizite oficiale. E nevoie de curaj”, a susţinut ambasadorul României la Havana.

El a mai arătat că România şi Cuba ar putea coopera în domeniul energetic, al informaticii şi în domeniul medical. În prezent ţara noastră exportă lemn şi sodă caustică în insulă, iar Cuba este interesată de importuri agro-alimentare din România. În plus, descoperirea unor importante resurse de petrol în Golful Mexic ar putea şi ea să fie o oportunitate în viziunea lui Preda, care a vorbit despre o ”bună memorie a inginerilor români care au lucrat înainte de 89 în industria petrolului”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.