Cum 'îşi ţese pânza' Berlusconi
alte articole
Reînnodarea alianţei cu Liga Nordului, încheierea imediată a alianţei cu Francesco Storace (fost preşedinte al regiunii Lazio şi secretar naţional al formaţiunii ''La Destra''-''Dreapta''), mizarea pe femei, atacarea euro, mobilizarea tuturor mass-media ale sale - obiectivul lui Silvio Berlusconi este de a ţine în şah următorul Parlament şi a se salva din nou, se arată într-o analiză publicată de L'Espresso.
Silvio Berlusconi, spun cei care vorbesc despre el, este în aceste zile euforic şi aşteaptă ca un copil rezultatele primelor sondaje de după anunţarea recoborârii sale în arenă. El ştie că a fi mai popular decât Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii )PdL( este o sarcină uşoară - 'Cu el, PDL a pierdut un punct pe lună'.
A renăscut pur şi simplu. În mijlocul unei frenezii de apeluri telefonice, întâlniri, cataloage pe masă pentru a alege feţe noi, deputate tinere pe care să mizeze, sloganuri anti-Monti şi anti-euro, Il Cavaliere a început să se ocupe de aspectele practice de o anumita relevanţă. De genul problemei alianţelor. Fostul premier are în minte o schemă a ''Casei Libertăţilor'' de acum zece ani.
Dar nu este încă clar cum se va sfârşi fierberea din interiorul propriului partid, între filo-Montişti, precum fostul ministru de externe, Franco Frattini, anti-Montişti dar rebeli, ca fostul ministru al tineretului, Giorgia Meloni, şi condamnaţi să regrete Alianţa Naţională )AN(, ca fostul ministru al apărării, Ignazio La Russa. Şi chiar mai puţine se ştiu despre rezultatul scenariului privind relaţiile cu Liga Nordului, în primul rând.
Mizând pe un viitor acord cu ''La Destra'' lui Storace, alianţa cu Liga Nordului va fi dificilă. Berlusconi ţine foarte mult la ea, ca la o chestiune de noroc - ''Atunci când am fost aliaţi am câştigat întotdeauna'-, şi nu numai. Ar trebui însă o alianţă organică care să merite pentru regiunea Lombardia - unde sprijinul PdL îi va folosi candidatului Ligii Nordului, Roberto Maroni -, dar şi pentru alegerile naţionale - unde alianţa îl va avantaja mai mult pe Berlusconi.
Faţă de această colaborare reciprocă, însă, Liga este pentru moment rezistentă. ''Până la proba contrarie mergem singuri, drumul este de netrecut', a declarat guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia.
Unele guri rele din Palate spun că în spatele acestei poziţii s-ar afla o chestiune de bani, cu alte cuvinte pe care Liga Nordului îi vrea de la Il Cavaliere - dintotdeauna generos, dar în ultimul timp mai înclinat să ţină strânse baierele pungii - şi un sprijin economic pentru campania electorală. Desigur, la mijloc este şi o chestiune de generaţie, de imagine, de diferenţă dintre un partid care şi-a ''trimis la fier vechi'' propriul ''dinozaur'' - Umberto Bossi - şi un altul care este încă complet hegemonizat de ''dinozaur''.
Pe scurt, aşa cum a afirmat europarlamentarul Matteo Salvini: 'Figura lui Berlusconi nu ajută, cu el ne întoarcem înapoi cu 18 de ani: ar fi fost de folos ceva nou'. Dar acest ''nou'' - aşa cum a demonstrat căderea în picaj a lui Alfano - nu s-a produs.
În câteva zile, secretarul Ligii Nordului, Roberto Maroni, se va întâlni cu Berlusconi, iar luni, 17 decembrie, se aşteaptă o decizie de la consiliul federal al Ligii Nordului.
Între timp, miza continuă să crească: 'Nici alianţe, nici tandem, nici schimburi'. Cine ştie ce crede Umberto Bossi şi cât de mult îl regretă Il Cavaliere pe acesta, notează în final L'Espresso.