Cum îşi spală pe creier cetăţenii regimul comunist chinez: Rusia cea Bună, Vestul cel Rău şi... laboratoarele biologice din Ucraina

În spaţiul mediatic strict controlat de partidul comunist chinez, invazia lui Putin din Ucraina este o oportunitate pentru Beijing de a-şi promova "războiul informaţional prin procură".

Deşi China se prezintă ca o parte neutră în războiul din Ucraina, mesajul pe care îl transmite publicului său de acasă spune o altă poveste, reiese dintr-o analiză a publicaţiei Al Jazeera.

Agenţia chineză de ştiri de stat Xinhua numeşte războiul "o operaţiune militară specială" şi "criza ruso-ucraineană", dar nu se referă niciodată la acesta ca la o invazie. CCTV, televiziunea de stat, a menţionat pentru prima dată victimele civile la doar trei săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina. Mai recent, posturile de stat au preluat teoria conspiraţiei ruseşti, susţinând că SUA finanţează dezvoltarea de arme biologice în Ucraina, inclusiv a păsărilor migratoare care ar putea răspândi viruşi aviari în Rusia.

Modul în care este prezentat războiul în mass-media de stat chineză reflectă poziţia guvernului.

China nu a condamnat Rusia pentru invadarea unei naţiuni suverane cu care Beijingul are legături economice puternice, vorbind în schimb de "preocupări legitime de securitate" care trebuie discutate de "toate părţile". Şi, în timp ce în Occident a existat indignare în legătură cu descoperirea în ultimele zile a unor civili care ar fi fost ucişi de trupele ruseşti în Bucea, prezentarea în mass-media de stat chineză a atrocităţilor comise de ruşi a fost scurtă, în ciuda unei schimbări subtile recente de ton pentru a recunoaşte preţul uman.

Notabil este că, de la începutul ostilităţilor, în urmă cu mai bine de o lună, o temă a rămas constantă: Statele Unite sunt personajul negativ.

Relaţiile Chinei cu Rusia au fost supuse unei examinări şi mai atente de când cele două ţări au declarat un parteneriat "fără limite" la începutul lunii februarie.

"Ar trebui să înţelegem informaţia ca parte a acestui lucru", a declarat David Bandurski, codirector al China Media Project, care a remarcat că există o lungă istorie de cooperare între publicaţiile de stat chineze şi agenţiile ruseşti, cum ar fi Sputnik şi Russia Today.

Pe măsură ce conflictul a continuat, mass-media de stat chineze au amplificat propaganda rusă. Agenţiile de stat citează oficiali ai Kremlinului şi mass-media de stat ruseşti ca surse de ştiri şi primesc în mod regulat directive de stat care le ghidează reportajele, potrivit China Digital Times, un site bilingv de ştiri cu sediul în SUA.

Statele Unite sunt prezentate ca instigatori

În mod similar, puţinii jurnalişti chinezi care relatează de la faţa locului au avut tendinţa de a repeta liniile de ştiri pe narativ rusesc.

Fiind unul dintre puţinii jurnalişti străini încorporaţi în armata rusă, Lu Yuguang, corespondentul la Moscova al televiziunii de stat Phoenix News, a intervievat soldaţi ruşi şi pe liderul separatist Denis Puşilin. Lu a relatat, de asemenea, din oraşul asediat Mariupol, unde a fost rănit de bombardamente.

Lu a profitat, probabil, de conexiunile sale personale pentru a obţine acces exclusiv, având în vedere istoricul său îndelungat cu armata rusă, potrivit lui Rose Luqiu, fost redactor executiv de ştiri la această televiziune şi în prezent profesor asociat la Universitatea Baptistă din Hong Kong. "Nu l-aş descrie ca fiind un jurnalist profesionist", a adăugat ea.

Fost ofiţer de marină în Armata Populară de Eliberare, Lu a dezvăluit odată, în cadrul unui talk-show chinezesc, că un soldat rus i-a salvat viaţa atunci când acoperea al doilea război cecen. Ulterior, el s-a căsătorit cu văduva soldatului, deşi uniunea s-a încheiat cu un divorţ. "Sângele rusesc curge prin corpul meu", a spus Lu în emisiunea din 2019. Poziţionarea sa neîndoielnică, însă, l-a transformat într-un instrument convenabil de propagandă.

Potrivit analiştilor, o altă temă dominantă a acoperirii mediatice de stat chineze este reprezentarea SUA ca fiind instigatorul conflictului, care face parte dintr-o naraţiune mai amplă colportată de diplomaţii chinezi şi de maşina de propagandă guvernamentală.

"Acesta este unul dintre cele mai consistente cadre pe care le-am văzut de-a lungul timpului. Iar conducerea centrală chineză a arătat cu adevărat că este dedicată campaniei de dezinformare", a declarat Bandurski. "Este un război informaţional prin procură pe care China îl duce aici. Pe termen lung, este vorba despre subminarea credibilităţii SUA şi a sistemului internaţional condus de SUA."

Wu Min Hsuan, un expert în dezinformarea guvernului chinez, este de acord.

"Ei folosesc această criză ca pe o oportunitate perfectă pentru a-şi consolida naraţiunea de lungă durată în interiorul Chinei, atacând SUA şi NATO", a declarat cofondatorul Doublethink Lab, cu sediul în Taiwan.

Tabloidul de stat Global Times, de exemplu, a creat hashtagul #UkraineCrisisInstigator pentru a descrie SUA şi NATO şi a acuzat Washingtonul că este adevăratul agresor care acţionează în spatele scenei.

Prezentarea distorsionată a evenimentelor în mass-media a contribuit la un discurs public intern care este în mare parte pro-rus. "Un punct de vedere comun este că, deşi războiul este rău, trebuie să sprijinim Rusia în această bătălie pentru a apăra interesele Chinei. Pentru că, fără Rusia care să ţină piept Occidentului, China va fi următoarea ţintă", a declarat pentru Al Jazeera Hu Qingxin, un veteran al presei, stabilit acum în Hong Kong.

În rarele cazuri în care mass-media de stat l-a citat pe Zelenski, a fost atunci când acesta a criticat Occidentul.

"Ei le spun propriilor lor cetăţeni că mass-media, guvernul şi organizaţiile occidentale nu sunt demne de încredere. Cei care au încredere în ele vor avea aceeaşi soartă ca şi Ucraina", a adăugat Wu de la Doublethink Lab.

Provocarea verificării faptelor

China are unul dintre cele mai controlate mass-media din lume şi este dominată de instituţii susţinute de stat. De asemenea, internetul şi platformele sale de socializare sunt monitorizate de un vast aparat de cenzură care elimină orice informaţie considerată sensibilă, iar utilizarea unui VPN pentru a trece de Marele Firewall fără licenţă este ilegală. Deşi acest lucru oferă guvernului chinez un control semnificativ asupra informaţiilor pe care rezidenţii săi le pot accesa şi consuma, nu înseamnă ca populaţia să se aliniază întotdeauna.

Wei Xing, un jurnalist experimentat care a fondat China Fact Check, convins fiind că oamenii au nevoie de acces la informaţii internaţionale corecte pentru a-şi formă o viziune raţională şi deschisă asupra lumii, spune că a existat un interes fără precedent pentru activitatea lor de când a început conflictul.

Acest lucru arată că în rândul chinezilor există o conştientizare tot mai mare a faptului că sunt dezinformaţi şi a necesităţii de a verifica ceea ce văd şi citesc pe internet, a declarat Wei.

Dar China Fact Check nu poate face prea multe... În primul rând, având în vedere că grupul are sediul în China, trebuie să respecte regulile care guvernează difuzarea informaţiilor. "Dacă rezultatul verificării faptelor contravine poziţiei guvernului, s-ar trece linia roşie. De asemenea, trebuie să fim atenţi când vine vorba de Putin şi să nu-l defăimăm în niciun fel", a declarat Wei. "Este regretabil, dar ne-am autocenzurat", a recunoscut el.

Între timp, campaniile de dezinformare devin, de asemenea, mai sofisticate. Diferite părţi îşi promovează versiunile lor despre evenimente sub numele de verificare a faptelor, chiar dacă puţine dintre ele îndeplinesc standardele unei verificări adecvate, a remarcat Wei.

"Lucrăm în condiţii nefavorabile, dar cu fiecare mit pe care îl demontezi, există mai mult adevăr în această lume", a spus Wei. "Cu cât mai mulţi oameni participă la acest proiect, cu atât mai mulţi oameni ar putea fi influenţaţi".

În mod similar, Bandurski a subliniat importanţa recunoaşterii activităţii unei mâini de publicaţii profesioniste, cum ar fi Caixin, o publicaţie de afaceri cu finanţare privată, care împinge în direcţii pe care mass-media de stat nu le va urma şi care sfidează linia partidului în încercarea lor de a relata despre conflict cu mai multă acurateţe.

Dar, pe măsură ce sursele alternative de informare s-au diminuat în ultimii ani, raza de acţiune a publicaţiilor de stat s-a extins, ajutată de platformele de socializare şi de algoritmii care le amplifică relatările.

În trecut, "un atac la adresa falsei libertăţi de exprimare a SUA putea fi în editorialul Cotidianului Poporului, dar puţini oameni îl citeau. Este doar un zgomot din partea conducerii", a declarat Bandurski. "Acum nu mai este aşa. Este un conţinut viral. Este fundamental diferit".

"Întrebarea mai îngrijorătoare", a adăugat el, "ar fi care este impactul pe termen lung asupra relaţiilor dintre China şi multe alte ţări, deoarece acest tip de acoperire a afacerilor externe a devenit atât de răspândit şi este consumat zilnic".