Cum încalcă Grecia regulile europene de azil

Comisia Europeană a propus înfiinţarea de hot spot-uri pentru imigranţi în ţările de la graniţele externe ale UE, unde aceştia ar urma să fie înregistraţi şi să li se ia amprentele pentru a fi introduse într-o bază de date europeană. Grecia, unul dintre statele vizate, lasă în prezent mii de imigranţi să plece mai departe spre Europa de nord, fără să le ia amprente digitale, în încercarea de a scăpa cât mai repede de ei, scrie New York Times.

Scopul amprentării şi al folosirii bazei de date Eurodac este să ajute la identificarea şi separarea imigranţilor economici de refugiaţii care fug din calea războiului şi persecuţiilor şi, de asemenea, să reducă riscul infiltrării de terorişti printre aceştia. În plus, regulamentul de la Dublin stipulează că cererea de azil trebuie formulată şi gestionată în primul stat membru UE în care fugarii pun piciorul.

Hot spot-urile presupun centre de primire a imigranţilor în Italia şi Grecia, menite să identifice, să înregistreze şi să amprenteze migranţii, cu asistenţa logistică furnizată de agenţiile Uniunii Europene. În plus, aceste centre vor trebui să înceapă un proces de redistribuire a sirienilor şi a altor imigranţi care doresc să obţină statutul de refugiaţi în alte state UE şi să îi deporteze pe cei care nu întrunesc condiţiile cerute.

În practică însă hot spot-urile pentru imigranţi care ar trebui să fie introduse până la sfârşitul lui noiembrie în ţări precum Grecia sau Italia sunt o idee deja eşuată pentru că totul depinde de autorităţile naţionale, dacă vor să respecte regulile sau nu.

Un reportaj realizat de ziarul New York Times în portul Pireu arată că poliţiştii greci îi îndeamnă pe afganii, sirienii sau irakienii care vin din insule precum Lesbos sau Kos să ia autobuzele şi să plece cât mai repede din Grecia, oriunde doresc, spre Germania sau Suedia. Nici vorbă de facilităţi de primire.

Haosul din Grecia arată eşecul Europei de a-şi securiza frontierele externe şi de a construi o politică comună de migraţie şi azil. Agenţia Frontex menită să asigure siguranţa frontierelor UE este subfinanţată şi depinde de oamenii şi vasele puse la dispoziţie de statele membre. În plus, potrivit NYT, stafful Frontex nu are puterea de a verifica dacă refugiaţii sunt înregistraţi şi amprentaţi adecvat deoarece această responsabilitate revine autorităţilor locale din Grecia. Birocraţia greacă este depăşită de viteza cu care se mişcă aceştia, iar dacă planul de relocare a 120.000 de refugiaţi va avea nevoie de doi ani pentru a fi pus în practică, ei vor putea ajunge demult la destinaţia dorită până atunci.

Reguli încălcate

Potrivit New York Times, autorităţile greceşti, care se confruntă în continuare cu o criză economică şi cu un aparat de stat disfuncţional, sunt atât de dornice să scape de imigranţi încât le asigură feriboturi ca să ajungă la Atena din insule şi apoi autobuze care să-i ducă din Pireu la prima staţie de tren.

Peste 350.000 de imigranţi au trecut prin Grecia anul acesta, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, dar în primele 6 luni, doar 5.475 dintre ei şi-au înregistrat aplicaţiile de azil în această ţară.

Mai mult, pe documentele de înregistrare eliberate imigranţilor este trecut un termen de 30 de zile până la care trebuie să plece din Grecia în orice ţară vor, iar amprentarea se face pe hârtie, nu digital, ceea ce reprezintă o încălcare a regulilor europene care cer ca toţi nou-veniţii să facă o aplicaţie pentru azil în ţara UE în care ajung prima dată şi să rămână acolo până când cererile de azil sunt procesate.

Grecia nu introduce toate amprentele în baza de date comună Eurodac, menită să păstreze urma migranţilor şi să le restrângă eventual libertatea de circulaţie căutătorilor de azil. Atena dă vina pe lipsa de echipamente scumpe necesare pentru a introduce amprentele imigranţilor şi alte date în sistemul Eurodac.

“Nu există cu adevărat un sistem de gestionare a acestei probleme. Noi nu ştim cine sunt toţi aceşti oameni. Este o problemă umanitară, dar are şi implicaţii de securitate”, a declarat Rocco Gianluca, coordonaror pentru Balcanii de Vest în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, citat de NYT.

Reamintim că în luna august premierul grec Alexis Tsipras afirma că ”fluxul migratoriu către Grecia este prea mare pentru ca infrastructura noastră statală să-i facă faţă”.

Peste 350.000 de imigranţi au trecut prin Grecia anul acesta, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, dar în primele 6 luni, doar 5.475 dintre ei şi-au înregistrat aplicaţiile de azil în această ţară, faţă de 154.000 de azilanţi înregistraţi în Germania în aceeaşi perioadă de timp.