Cum au răspuns politicienii la solicitările studenţilor. Problemele educaţiei, tratate doar la modul teoretic

La mai mult de o lună de la lansarea scrisorii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) către partidele politice, Parlament, Guvern şi candidaţi, răspunsurile primite sunt mult sub aşteptări. Puşi în faţa principalelor probleme cu care se confrunta sistemul educaţiei din România, majoritatea politicienilor nu au dat niciun răspuns şi nu şi-au asumat nicio măsură pentru a remedia situaţia.

“Niciun partid politic parlamentar şi doar 14 candidaţi la alegerile din decembrie au răspuns direct Scrisorii deschise pentru Viitorul României. Lansată de ANOSR pe 9 octombrie, scrisoarea atrage atenţia asupra unor probleme majore legate de finanţarea educaţiei, situaţia tinerilor angajaţi din educaţie şi sănătate şi participarea tinerilor la luarea deciziilor şi cere sprijinul politicienilor la rezolvarea lor”, au anunţat marţi reprezentanţii ANOSR.

Studenţii au sperat să atragă atenţia candidaţilor şi reprezentanţilor partidelor asupra problemelor din educaţie, iar aceştia să propună soluţii concrete de rezolvare şi să-şi asume îndeplinirea promisiunilor din campania electorală.

“Aşteptările noastre au fost, mai ales că am comunicat public, să obţinem o reacţie din partea partidelor. Am cerut, în primul rând alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, iar celelalte solicitări nu au un impact financiar mare şi nu cred că era o problemă să avem un răspuns din partea partidelor”, a declarat, pentru Epoch Times, Mihai Dragoş, preşedintele ANOSR.

Care au fost cererile studenţilor

Cei de la ANOSR au atras atenţia, în scrisoarea deschisă adresată politicienilor, asupra ignorării sistemului de educaţie şi a consecinţelor acestui fapt. Ei au prezentat studii din care rezultă că va creşte nevoia de forţă de muncă înalt calificată la nivelul întregii Europe, până în 2020, ceea ce arată că va fi nevoie de mai mulţi absolvenţi de studii superioare.

Cu toate acestea, România este pe penultimul loc în Europa la ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani cu studii superioare, cu un procent de aproximativ 18,1%. În total, investiţia în învăţământul superior a statului român în ultimii ani se situează la un nivel foarte scăzut – sub 0,5% din PIB-ul României.

În perioada 2006-2011, numărul de locuri în cămine a crescut doar cu 4,3%, în ciuda unui deficit major de locuri. Majorarea preţurilor utilităţilor, a TVA-ului şi inflaţia nu s-au reflectat în valoarea subvenţiei cămine-cantine, rămasă neschimbată cel puţin din 2007. Acest lucru duce şi în acest an la creşteri ale taxelor de cămin, în timp ce bursele sociale nu acoperă costurile minime de cazare şi masă. Studenţii săraci sunt astfel obligaţi să lucreze în paralel cu facultatea, acest lucru ducând adesea la abandon şcolar sau la o implicare doar superficială în studiu, se arată în scrisoare.

Pentru a rezolva gravele probleme de finanţare în educaţie, inclusiv salariile cadrelor didactice, ANOSR a cerut alocarea unui buget de 6% din PIB pentru educaţie, construirea de cămine, creşterea subvenţiei cămine-cantine şi reîntregirea finanţării de bază a universităţilor.
Studenţii au mai propus creşterea veniturilor tinerilor angajaţi din educaţie şi sănătate, prin eliminarea impozitului pe venit şi acordarea de alte facilităţi fiscale, subvenţionarea de către stat a cheltuielilor cu activităţi de formare şi dezvoltare profesională (conferinţe, ateliere de lucru, formări) - prin vouchere etc.

Ce spun politicienii

Unii dintre cei 14 politicieni care au răspuns la scrisoarea studenţilor s-au arătat interesaţi să preia o parte din problemele semnalate, însă nu au oferit soluţii concrete de rezolvare.

“Unele dintre solicitările noastre au fost preluate. De exemplu ARD a susţinut participarea tinerilor la Consiliul Economic şi Social, ARD şi USL sunt pentru accesul egal al tinerilor la educaţie, USL a acceptat discutarea unor facilităţi fiscale pentru tinerii angajaţi în sănătate şi/sau educaţie. Însă în niciunul dintre programele de guvernare nu sunt menţionate procentele din PIB care vor fi alocate pentru educaţie. Niciun partid nu s-a angajat să crească bugetul pentru educaţie. Politicienii nu au propus măsuri concrete, se vorbeşte despre echitate, dar nu sunt soluţii”, a precizat, pentru Epoch Times, Mihai Dragoş.

Reprezentanţii studenţilor au fost deranjaţi că se discută doar pe idei şi principii, fără asumări concrete. Exemple se pot găsi în răspunsurile politicienilor.

“Educaţia este singurul obiectiv care poate ajuta România să-şi reducă decalajele de dezvoltare. Prin urmare, salut demersul dvs, privitor la finanţarea educaţiei. Sunt în acelaşi timp realist în a spune că alocarea a 6% din PIB s-a dovedit o himeră pentru toate partidele politice, al căror răspuns a fost bazat până acum pe imposibilitatea identificării fondurilor. Apreciez şi voi susţine soluţiile de majorare a bugetului pentru educaţie”, a răspuns deputatul Nicuşor Păduraru (ARD).

Ce urmează

Studenţii au demarat o campanie de strângere de semnături în favoarea solicitărilor lor şi au reuşit să obţină până acum 5.000 de adeziuni din partea celor care îi susţin. “Vrem, prin intermediul semnăturilor, să creştem presiunea pentru decidenţi şi să-i facem să răspundă la solicitările noastre. Dacă nu vom reuşi, ne gândim şi la alte forme de protest”, a afirmat Mihai Dragoş.