Cum aruncă francezii cu banii pe fereastră pentru repatrierea romilor
alte articole
Mulţi dintre ei rămân în România şi, desigur, alţii se întorc în Franţa. Aceste fluxuri de navetişti nu par a fi o iniţiativă izolată şi par să indice existenţa unor sisteme de exploatare de tip mafiot”. Este concluzia la care a ajuns Ambasada Franţei de la Bucureşti, care a răspuns unei solicitări primite de la bisăptămânalul bănăţean Timpolis referitoare la aşa-zişii “romi navetişti”. După ce la Timişoara a sosit un nou transport de romi repatriaţi din Franţa, aduşi în ţară pe cheltuiala Statului francez, care le-a acordat prime de repatriere de 300 de euro, în pofida bănuielii că mulţi se vor întoarce în Franţa cu prima ocazie, ambasadorul Franţei, Excelenţa Sa Philippe Gustin, sugerează că, pentru ca această problemă să fie rezolvată, e nevoie şi de o mai mare implicare a autorităţilor române.
Conform datelor furnizate de Ambasada Franţei, anul trecut au fost aduşi pe Aeroportul Timişoara 650 de romi repatriaţi. Cifra este în creştere de la an la an, ceea ce înseamnă că politicile de repatriere nu par să aibă efectul scontat. Un calcul simplu arată că doar pentru transportul şi prima de repatriere a romilor aduşi anul trecut la Timişoara statul francez a cheltuit aproape 200.000 de euro. Din păcate, nici acordarea acestor prime de repatriere nu pare să aibă efect, întrucât o bună parte din romii repatriaţi pleacă înapoi în Franţa, după ce îşi revăd rudele de acasă. “Autorităţile franceze operează un instrument de statistică şi control a primelor de repatriere, pentru a evita dublele cereri”, spune ambasadorul Franţei, Excelenţa Sa Philippe Gustin. Pe de altă parte, dat fiind că cetăţenii români se bucură de libertatea de circulaţie, autorităţile franceze implementează o politică de returnare voluntară, pentru a le permite acestor persoane aflate în situaţii precare şi, adesea, în situaţia de a tulbura liniştea publică pe teritoriul francez, să se întoarcă acasă.
În ultimii ani, pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, statul francez a fost dispus să le finanţeze repatriaţilor mici afaceri, cum ar fi înfiinţarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, propus de Franţa prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi menţinut şi după intrarea României în UE. Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar banii investiţi în proiectele acelor romi au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut sau sacrificat animalele, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrană pentru creşterea lor. Pentru că nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traşi la răspundere.
După cum a comunicat Ambasada Franţei, acest program a fost stopat “din cauza lipsei unei implicări directe a autorităţilor române de la nivel central şi local. Contrar unor convingeri şi eşecurilor menţionate de către mass-media, proiectele au ajutat multe familii să se stabilească în România, cu demnitate şi să se integreze în comunitatea locală prin şcolarizarea copiilor, renovarea locuinţelor şi adăugarea de valoare proiectelor demarate”, a precizat ambabasadorul francez. În opinia sa, aceste eforturi făcute de statul francez nu sunt suficiente fără o implicare corespunzătoare a autorităţilor române de profil. “Prin angajamentul şi mobilizarea autorităţilor locale din România, a autorităţilor centrale şi a comunităţilor franceze, precum şi prin implementarea unor forme de cooperare descentralizată s-ar putea ajunge la o abordare integrată, în special datorită mobilizării de fonduri europene”, apreciază Philippe Gustin.
Consilierul Damian Drăghici propune realizarea de parcuri industriale pentru romi
Contrar unor convingeri şi eşecurilor menţionate de către mass-media, proiectele au ajutat multe familii să se stabilească în România, cu demnitate şi să se integreze în comunitatea locală prin şcolarizarea copiilor, renovarea locuinţelor şi adăugarea de valoare proiectelor demarate
Damian Drăghici, consilierul de stat al premierului pe problemele romilor, s-a aflat la Timişoara pentru a discuta despre problemele comunităţilor de romi din judeţ. Vizita consilierului a avut loc la câteva zile după ce, la Timişoara, a aterizat un nou avion charter cu 177 de romi „repatriaţi voluntar” din Franţa.
Drăghici spune că problema majoră a majorităţii romilor e că nu au acte de identitate şi că una dintre soluţiile identificate până acum pentru integrarea lor în societate a fost programul prin care familiile care se întorc voluntar în ţară primeau bani pentru a-şi face ferme de animale. Întrebat dacă va relua aceste programe, având în vedere rezultatele slabe pe care le-au avut în Timiş, consilierul de stat a replicat dând exemplu un program iniţiat de Guvernul olandez, în 1992, prin care într-o localitate din zona Sibiului au fost aduse capre care au fost dăruite mai multor familii de romi, acum aceştia fiind dintre cei mai bogaţi din zonă. Damian Drăghici a precizat totuşi că nu s-a stabilit încă dacă se vor relua astfel de proiecte şi că se poartă discuţii cu specialişti şi reprezentanţi ai comunităţilor de romi.
Un proiect-pilot se află în elaborare şi vizează crearea unui parc industrial într-o localitate în care comunitatea romă este puternic reprezentată. „Am un proiect-pilot prin care aş vrea să identificăm o comunitate compactă, unde să existe o localitate unde romii au acces la un mic parc industrial, unde să îşi poată desfăşura activitatea, meşteşugurile lor. Nu un oraş al lor, pentru că asta ar însemna segregare. Mă refer la un loc al lor unde să se integreze, să poată activa, proiect care ar putea fi extins în toată ţara. Să urmeze exemplul celor care au reuşit, începând de la cele mai mici vârste, să ştie însă că educaţia e foarte importantă. Pentru că mulţi şi-ar dori să urmeze un astfel de exemplu, dar nu ştiu cum. Mulţi dintre ei, până nu văd o schimbare majoră, nu se vor schimba”, a mai arătat Damian Drăghici.
