Cum afectează îndulcitorii microbiota intestinală? Ce au descoperit cercetătorii
alte articole
Îndulcitorul pe care îl adăugaţi în cafeaua de dimineaţă nu este consumat niciodată singur. Acesta conţine cafeină, compuşi aromatizanţi şi, uneori, medicamente. Potrivit unui studiu recent, aceste substanţe asociate pot modifica efectele îndulcitorului asupra intestinului dumneavoastră.
Zahărul a fost mult timp considerat a fi cauza creşterii în greutate şi apariţiei bolilor. Îndulcitorii artificiali, care conferă gust dulce cu puţine sau fără calorii, au fost concepuţi pentru a ocoli această problemă şi s-a crezut mult timp că trec prin organism fără a produce efecte semnificative. Cercetări recente au pus sub semnul întrebării această ipoteză.
Studiile au asociat îndulcitorii cu conţinut caloric redus cu obezitatea, diabetul de tip 2 şi bolile cardiovasculare, iar experţii au început să analizeze microbiota intestinală ca posibilă cauză a acestui fenomen.
Într-un studiu publicat în revista „Molecular Systems Biology”, cercetătorii au testat 39 de îndulcitori disponibili în comerţ — îndulcitori sintetici precum aspartamul, îndulcitori de origine vegetală precum stevia, polioli precum xilitolul şi zahărul obişnuit de masă (zaharoză). Ei au evaluat efectele acestora asupra a 25 de tulpini diferite de bacterii intestinale reprezentative pentru o microfloră umană sănătoasă.
„Pe baza dovezilor, ar putea fi mai util să privim îndulcitorii [artificiali] ca pe nişte compuşi biologic activi, nu ca pe nişte aditivi inerţi care sunt automat mai siguri decât zahărul”, a declarat pentru The Epoch Times Sonja Blasche, autoarea principală a studiului şi cercetătoare asociată la Unitatea de Toxicologie MRC a Universităţii din Cambridge.
În total, 26 dintre cei 39 de îndulcitori au modificat creşterea cel puţin a unei specii bacteriene. Izosteviolul, un compus derivat din stevia, a afectat patru specii bacteriene, mai multe decât oricare alt îndulcitor testat. Şi zahărul a avut efect: zaharoza şi fructoza au suprimat fiecare câte o tulpină, acelaşi număr ca şi aspartamul, xilitolul şi eritritolul. Lactoza şi sucraloza nu au avut efecte confirmate conform criteriilor studiului.
Comparaţie între îndulcitorii obişnuiţi
Efectele directe ale îndulcitorilor obişnuiţi asupra a 25 de tulpini bacteriene intestinale testate în laborator:
Izosteviolul a afectat mai multe tulpini decât oricare alt îndulcitor, inhibând trei şi stimulând una. Totuşi, acesta este diferit de glicozidele de steviol — compuşii cu gust dulce extraşi din frunzele de stevia şi folosiţi pentru îndulcirea alimentelor. Izosteviolul se poate forma atunci când glicozidele de steviol se descompun în anumite condiţii de procesare, dar nu este clar la ce cantitate sunt expuse de obicei persoanele prin intermediul alimentelor.
C. symbiosum şi L. saccharolytica s-au dovedit a fi deosebit de sensibile, creşterea lor fiind încetinită de majoritatea îndulcitorilor care au avut vreun efect. C. symbiosum este considerată o bacterie comensală, adică un microorganism prezent în mod natural în intestin, dar a fost asociată şi cu cancerul colorectal şi cu boala inflamatorie intestinală în condiţii specifice. C. saccharolyticum, denumită acum L. saccharolytica, fermentează carbohidraţii şi poate acumula anumite medicamente. Totuşi, se ştie foarte puţin despre rolul sau abundenţa oricăreia dintre aceste specii în intestinul uman sănătos, a spus Blasche.
Când îndulcitorii se combină cu alţi compuşi
Consumatorii iau rareori îndulcitori în mod izolat. Prin urmare, cercetătorii au studiat şi ce se întâmplă atunci când acestea sunt asociate cu substanţe consumate de obicei în paralel. Au combinat fiecare îndulcitor cu un alt îndulcitor hipocaloric, advantamul, cu cofeină, cu vanilină - un aromatizant obişnuit - şi cu duloxetină - un antidepresiv.
Din cele 3.900 de combinaţii de îndulcitori, compuşi şi bacterii, au identificat 102 interacţiuni semnificative. Unele combinaţii au intensificat efectul îndulcitorului asupra bacteriilor intestinale, în timp ce altele l-au atenuat sau l-au anulat.
De exemplu, vanilina şi zaharina au avut un efect combinat mai slab decât se aştepta, ceea ce sugerează că s-au anulat parţial reciproc. Cofeina şi advantamul au modificat, de asemenea, efectele unor îndulcitori, deşi nicio combinaţie anume nu s-a remarcat în mod deosebit.
Duloxetina s-a remarcat, încetinind semnificativ creşterea a şapte dintre cele 25 de tulpini bacteriene — mai mult decât orice îndulcitor luat individual. Prin comparaţie, izosteviolul, cel mai puternic îndulcitor testat, a încetinit creşterea a trei dintre acestea.
O combinaţie anume s-a remarcat în mod deosebit. Împreună, izosteviolul (un compus derivat din stevia) şi duloxetina (antidepresiv) au inhibat puternic Roseburia intestinalis şi Parabacteroides merdae, două bacterii intestinale asociate în general cu un intestin sănătos. Împreună, compuşii au avut un efect mai puternic decât fiecare dintre ei separat. În cazul Roseburia intestinalis, izosteviolul a amplificat efectul deja substanţial al duloxetinei.
Interacţiunea dintre izosteviol şi duloxetină a fost deosebit de frapantă, a afirmat Blasche, deoarece „izosteviolul singur nu a avut practic niciun efect asupra Roseburia intestinalis, specia în care a fost identificată această interacţiune”.
Descoperirea este remarcabilă deoarece se ştie deja că anumiţi compuşi asociaţi cu stevia şi antidepresivele afectează bacteriile intestinale chiar şi singue, a declarat Jotham Suez, profesor asistent de microbiologie moleculară şi imunologie la Şcoala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, care nu a participat la studiu.
„Este bine stabilit faptul că compuşii din stevia pot interacţiona cu bacteriile intestinale şi că antidepresivele se numără printre medicamentele cu cele mai pronunţate efecte asupra microbiotei intestinale”, a declarat Suez pentru The Epoch Times.
Faptul că cele două substanţe îşi amplifică reciproc efectele merită studiat mai amănunţit, a spus el, mai ales că încă nu este clar dacă acelaşi lucru se întâmplă şi în intestinul uman.
De la bacterii la celule umane
După ce au testat îndulcitorii şi aditivii cu fiecare dintre tulpinile bacteriene, cercetătorii au combinat toate cele 25 de specii de bacterii intestinale pentru a observa cum isosteviolul şi duloxetina, separat şi împreună, au afectat comunitatea bacteriană.
Împreună, isosteviolul şi duloxetina au redus atât Roseburia intestinalis, cât şi Parabacteroides merdae, au scăzut diversitatea microbiană şi au modificat compoziţia speciilor bacteriene cele mai abundente.
Apoi, au expus celule umane cultivate în laborator la lichidul lăsat în urmă de bacteriile tratate. Lichidul s-a dovedit mai toxic pentru celulele HeLa, o linie celulară de cancer cervical utilizată frecvent în cercetarea de laborator, ceea ce sugerează că produsele secundare bacteriene s-au modificat. De asemenea, acesta a modificat modul în care celulele Caco-2, un model de laborator al mucoasei intestinale, secretau moleculele de semnalizare imunitară IL-6 şi IL-8, sugerând că aceste modificări ar putea afecta semnalizarea inflamatorie la nivelul intestinului.
Nu este un risc universal
Rezultatele provin de la bacterii individuale cultivate în laborator şi „pot sau nu să se transpună la abundenţa speciilor din comunităţile microbiene sau din intestinul uman”, a spus Blasche. Studiul nu a stabilit dacă modificările ar fi suficient de mari sau de durabile pentru a afecta sănătatea, iar nimic din toate acestea nu înseamnă că fiecare îndulcitor, sau chiar această combinaţie, reprezintă un risc pentru toată lumea.
Microbiota intestinală variază foarte mult de la o persoană la alta. Nu există o definiţie unică a ceea ce face ca un intestin să fie „sănătos”, a spus Suez, adăugând că unii aditivi alimentari neesenţiali, inclusiv îndulcitorii, s-au dovedit, în studii efectuate pe oameni, că afectează negativ microbiota la unele persoane. El recomandă ca oamenii să ia decizii alimentare cu ajutorul unui profesionist din domeniul sănătăţii care le cunoaşte istoricul medical şi obiectivele.
Îndulcitorii aprobaţi sunt consideraţi siguri în limitele de consum stabilite, dar cercetările mai recente sugerează că efectele diferă de la o persoană la alta, în special în ceea ce priveşte reacţia la glucoză, reglarea apetitului şi microbiotei, a declarat pentru The Epoch Times Kara Siedman, dieteticiană autorizată şi vicepreşedintă pentru ştiinţă şi parteneriate la Resbiotic, o companie care comercializează suplimente prebiotice, probiotice şi postbiotice.
„Nu este atât de important să găsim îndulcitorul «perfect», cât să susţinem o microbiotă diversă şi o dietă bazată pe alimente minim procesate.”
