Păstrarea alimentelor fără frigider: toate trucurile pe care trebuie să le ştii

Astăzi ne îndreptăm în mod firesc spre acel aparat mare, care zumzăie şi răceşte, instalat în bucătăria noastră, pentru a depozita cele mai perisabile produse cumpărate - frigiderul, invenţia modernă care a revoluţionat conservarea alimentelor şi ne-a transformat profund modul de viaţă.

Astăzi suntem obişnuiţi ca aparatele noastre electrice să ne menţină alimentele proaspete 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Dar dacă ar lipsi curentul electric sau dacă nu ar fi disponibil niciun aparat de refrigerare, mulţi dintre noi ar intra în panică. Timp de secole, însă, acest lucru nu a reprezentat un motiv de îngrijorare.

Să ne păstrăm calmul în era fără electricitate

Cu mult înainte de inventarea electricităţii, oamenii ştiau nu numai să-şi păstreze calmul, ci şi să-şi păstreze proviziile la rece. Cele mai vechi urme de refrigerare intenţionată a alimentelor perisabile datează din preistorie: carnea era depozitată în cămări săpate în piatră, la temperaturi glaciale, sau scufundată în lacuri şi iazuri pentru a fi păstrată. Deoarece aceste metode nu erau lipsite de riscuri, omenirea a dezvoltat de-a lungul timpului alte procedee de conservare: sărarea, afumarea, uscarea sau chiar sterilizarea prin fierbere.

În Evul Mediu, locuinţele erau dotate cu nişe pe partea de nord — faţada cea mai răcoroasă, ferită de soare — unde locuitorii îşi păstrau de preferinţă proviziile. Acest avantaj natural a dăinuit secole mai târziu în casele franceze.

Şi acolo, bucătăria era orientată spre nord — inclusiv fereastra —, sub care era amenajat un fel de „raft frigorific”. Lamele dispuse pe peretele exterior, formând spatele raftului, asigurau circulaţia aerului rece. Chiar şi astăzi, acest avantaj natural poate fi exploatat uşor şi inteligent pentru a păstra alimentele perisabile.

Ce să faci în cazul unei întreruperi de curent?

O întrerupere scurtă de curent nu reprezintă nicio problemă pentru aparatele moderne. În general, acestea menţin alimentele la rece fără dificultate timp de o jumătate de zi — modelele bine izolate reuşesc chiar şi o zi întreagă, sau chiar mai mult.

Pentru a profita la maximum de frigider sau congelator în caz de urgenţă, regula de aur este următoarea: gândiţi-vă înainte de a deschide. Cu cât scoateţi mai repede alimentele necesare şi închideţi aparatul, cu atât mai puţin se pierde frigul. De asemenea, este util să menţineţi camera răcoroasă şi, dacă este necesar, să evitaţi ca soarele să bată direct pe frigider, trăgând perdelele.

Dacă pana durează mai mult decât se preconiza, alimentele pot fi mutate în alte spaţii, cum ar fi pivniţa. Este necesar să vă asiguraţi că temperatura este sub 8 grade Celsius şi că pivniţa prezintă condiţii igienice adecvate pentru depozitare. Praful şi murdăria pot fi compensate prin ambalarea cu grijă a alimentelor, în timp ce este mai bine să evitaţi depozitarea produselor alimentare în prezenţa mucegaiului, a umidităţii stagnante sau în apropierea produselor periculoase, cum ar fi combustibilul lichid sau vopselele.

Pe vreme rece, alimentele pot fi păstrate şi pe balcon, terasă sau în grădină. În acest caz, trebuie să se aleagă locuri ferite de soare şi să se depoziteze alimentele în cutii închise ermetic, ferite de animale.

Pentru zilele calde de vară, următoarele două sfaturi sunt deosebit de potrivite.

Frigiderul îngropat: simplu şi eficient

Toată lumea cunoaşte această senzaţie plăcută de a coborî în pivniţă într-o zi toridă: treaptă după treaptă, temperatura scade. Aşadar, depozitarea alimentelor adânc în pământul răcoros, departe de lumină şi căldură, este o idee plină de bun simţ.

Cei care nu dispun de pivniţă, dar au o grădină, îşi pot construi un frigider îngropat cu mijloace simple. Pentru a atinge temperaturi comparabile cu cele ale unui frigider electric, ar trebui să se sape la aproximativ 2 metri adâncime. La această adâncime, carnea proaspătă şi mezelurile ar putea fi păstrate fără dificultate. Totuşi, aceasta reprezintă o lucrare de amploare, care nu este potrivită pentru toată lumea.

Pe de altă parte, un frigider îngropat la doar 1 metru adâncime, amenajat într-un loc adecvat, permite depozitarea în timpul verii, la temperaturi răcoroase de două cifre, a ouălor şi a produselor lactate.

Instrucţiuni de utilizare:

1. Alegeţi un loc potrivit. Acesta trebuie să fie la umbră, dar în aer liber, pentru ca pământul să se poată răci noaptea.

2. Săpaţi o groapă de 1 metru adâncime, cu dimensiunile dorite.

3. Căptuşiţi fundul şi pereţii cu scânduri de lemn pentru a susţine solul din jur sau folosiţi lăzi de lemn gata făcute. Ca alternativă, un simplu coş de gunoi cu capac etanş poate servi drept „recipient”.

4. Împachetaţi cu grijă alimentele care trebuie păstrate, apoi aşezaţi-le în frigiderul îngropat împreună cu un termometru pentru a monitoriza temperatura interioară.

5. Aşezaţi un capac solid — ideal din lemn — peste deschizătură, pentru a proteja animalele, oamenii şi alimentele.

Mini-frigiderul la îndemâna tuturor

Cei care nu dispun de grădină pot totuşi să-şi construiască un mini-frigider — sub forma unui „vas Zeer”. Acest frigider al deşertului, compus din două vase puse unul în celălalt, este o metodă foarte veche de conservare provenită din Africa, bazată pe principiul răcirii prin evaporare.

Acest frigider poate fi instalat oriunde în interior. Esenţial este să vă asiguraţi că există întotdeauna suficientă apă pentru a se evapora, că încăperea este bine ventilată şi că aerul din încăpere este uscat. Dacă umiditatea este prea ridicată, apa se evaporă mai încet şi efectul de răcire dispare.

În funcţie de dimensiunea vaselor, dacă umiditatea este menţinută cu atenţie, se pot păstra nu numai fructe şi legume, ci şi produse lactate, ouă, mezeluri şi carne. Alimentele se menţin la temperaturi scăzute, de două cifre, timp de câteva zile.

Mod de utilizare:

1. Alegeţi un vas de dimensiuni mici, în funcţie de nevoile dvs., ca recipient de depozitare, precum şi un vas mai mare; spaţiul dintre cele două trebuie să fie de 1 până la 3 centimetri. Ambele recipiente trebuie să fie din teracotă neemailată.

2. Dacă recipientele au o gaură în fund, astupaţi-o ermetic cu dopuri de plută sau un material similar.

3. Turnaţi puţin nisip în fundul recipientului mare, apoi aşezaţi vasul mic în poziţie verticală. Marginile celor două recipiente trebuie să fie la acelaşi nivel.

4. Umpleţi spaţiul dintre cele două recipiente cu nisip, până la 1 centimetru sub margine.

5. Udaţi uşor nisipul cu apă rece. Repetaţi operaţiunea până când nisipul nu mai absoarbe apă.

6. Înmuiaţi un prosop de bucătărie sau o faţă de masă din in în apă rece, apoi aşezaţi materialul umed peste deschiderea recipientului mic.

7. Aşteptaţi câteva ore, până când interiorul vasului se răceşte suficient. Apoi puneţi alimentele împreună cu un termometru în vas şi acoperiţi-l cu materialul umed.

Opiniile de mai sus aparţin autorului, nu Epoch Times.

Sursa: Epoch Times Franţa