CSM îşi asumă raportul Inspecţiei Judiciare care susţine că Ponta a afectat independenţa justiţiei

UPDATE. Consiliul Superior al Magistraturii îşi asumă raportul Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile premierului Victor Ponta referitoare la condamnarea lui Adrian Năstase. Potrivit CSM, ca urmare a declaraţiilor premierului Ponta s-a creat în rândul opiniei publice un sentiment de neîncredere în actul de justiţie şi de nesiguranţă.

***

Publicaţia Evenimentul zilei a obţinut în exclusivitate raportul Inspecţiei Judiciare referitor la afirmaţiile premierului Victor Ponta în legătură cu condamnarea lui Adrian Năstase în dosarul „Zambaccian”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis la 7 ianuarie să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor premierului Ponta potrivit cărora Adrian Năstase a fost condamnat politic, fiind o victimă a regimului Traian Băsescu, care utilizează dosarele penale pentru a-şi elimina adversarii politici.

"Adrian Năstase este un condamnat politic şi o victimă a regimului Băsescu, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu a instituit din 2005 prin Macovei şi Morar, principalii săi colaboratori, un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici", a declarat atunci premierul Ponta.

Totodată, premierul Ponta a comparat situaţia lui Năstase cu cea a fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko, aflată acum la închisoare. Ponta a acuzat politizarea Justiţiei, plângându-se de tergiversarea dosarelor unor politicieni, dând exemplu cazul Monica Iacob Ridzi, dar şi de tratarea cu prioritate a dosarelor altor politicieni. În acelaşi timp el a aruncat dubiul asupra dosarelor lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi.

Concluzia Raportului Inspecţiei Judiciare

„În consecinţă, prin declaraţiile publice analizate s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistem şi implicit, a afectării independenţei acestuia. Deşi în cadrul interviului, primul ministru al României se referă în mod expres la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se poate aprecia că, afirmaţiile la adresa instanţei supreme afectează în mod direct întreg sistemul judiciar, dată fiind poziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vârful ierarhiei judecătoreşti.

Totodată, apreciem că afirmaţiile domnului Victor Ponta făcute în cadrul emisiunii "Ora de vârf" la postul România Tv din data de 6 ianuarie 2014, au afectat imaginea şi independenţa procurorilor din cadrul DNA fiind de natură să contribuie la pierderea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, prin acreditarea ideii că dosarele penale sunt înregistrate la comanda unor persoane cu putere de decizie din mediul politic, sau că soluţionarea unor dosare este tergiversată deşi există probe suficiente pentru finalizarea lor.

În raport de aspectele sesizate considerăm că, prin afirmaţiile emise în spaţiul public, a fost afectată nu numai imaginea unei instanţe judecătoreşti sau a unor parchete vizate, ci imaginea sistemului judiciar în ansamblul ei”.

În ceea ce priveşte Dosarul Zambaccian, Inspecţia Judiciară a concluzionat următoarele:

Durata procedurii în această cauză, prin raportare la data primei înregistrări în sistem a dosarului -13 noiembrie 2006- şi până la la data soluţionării definitive prin decizia penală nr. 1/6 ianuarie 2014, a fost de 7 ani şi o lună.

Din această perioadă, dosarul s-a aflat pe rolul instanţelor doar 3 ani şi 7 luni din durata totală a procedurii, perioadă din care, timp de 6 luni judecata a fost supendată, iar pentru motivarea sentinţei de fond au fost necesare aproximativ 2 luni de zile.

De menţionat că în perioada de 3 ani şi 7 luni dosarul a parcurs două cicluri procesuale, fiind efectiv soluţionat pe fond într-un interval mai mic de 2 ani, perioadă de timp în care au fost formulate numeroase cereri şi excepţii, a fost administrat un probatoriu complex (audierea unui număr de 57 de martori şi efectuarea a 3 expertize tehnice de specialitate).

Raportat la complexitatea dosarului este de remarcat efortul completului de judecată care a acordat termene foarte scurte urmărind constant soluţionarea cu celeritate a cauzei.

În recurs, cauza a fost soluţionată de asemenea cu celeritate, respectiv într-un interval de 10 luni.

De subliniat că, dosarele de mare corupţie au făcut în mod constant obiectul analizei de către Inspecţia Judiciară - Direcţia de inspecţie pentru judecători sub aspectul duratei procedurilor judiciare. Astfel, iniţial, dosarul nr. 3862/1/2010 (nr. 15083/1/2006) a fost analizat în cadrul verificărilor efectuate de Inspecţia judicară cu privire la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti concretizate în raportul de control nr. 2788/IJ/SIJ/2011.

În acest context, până la termenul din data de 17 ianuarie 2012, dosarul nr. 3862/1/2010 a făcut obiectul verificărilor în cadrul raportului de control privind analiza dosarelor de mare corupţie, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători privind analiza dosarelor de mare corupţie, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 116/ 28 februarie 2012 a Consiliului Superior al Magistraturii.