CSM, înaintea referendumului preşedintelui Dan: anunţă că peste 98% dintre judecătorii care au răspuns la un chestionar acuză „o campanie publică împotriva justiţiei”
Consiliul Superior al Magistraturii afirma că responsabilitatea pentru intervenirea prescripţiei răspunderii penale nu revine judecătorilor, ci, în principal, lipsei de reacţie a legislativului. Concluzia apare într-o analiză preliminară publicată marţi, realizată pe baza unui chestionar completat de judecători, scrie HotNews
CSM a anunţat că peste 98% dintre respondenţi au declarat că, în ultimul an, au perceput existenţa unei campanii publice îndreptate împotriva justiţiei. Potrivit instituţiei, aceste rezultate provin din prima centralizare a răspunsurilor la chestionarul adresat corpului judiciar.
Chestionarul a fost lansat în urma apariţiei documentarului Recorder „Justiţie capturată”, iar până luni au fost înregistrate 2.583 de răspunsuri, ceea ce reprezintă 56,5% din totalul judecătorilor activi.
CSM a precizat că instrumentul de cercetare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate, uşor de centralizat, şi trei întrebări deschise. Completarea tuturor întrebărilor nu a fost obligatorie, având în vedere că unele situaţii nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcţie de specializare sau de experienţe profesionale punctuale.
Instituţia subliniază că datele prezentate sunt preliminare, rezultând dintr-o analiză generală a răspunsurilor, inclusiv a celor formulate liber. O evaluare detaliată şi o clasificare mai amplă a acestor răspunsuri urmează să fie realizate într-o etapă ulterioară.
Potrivit CSM, majoritatea judecătorilor au declarat că au resimţit o campanie publică ostilă la adresa sistemului judiciar şi că susţin reacţiile publice ale Consiliului în acest context. Datele arată un nivel ridicat de susţinere pentru poziţiile exprimate de CSM, cazurile de dezacord fiind marginale.
În ceea ce priveşte schimbarea componenţei completelor de judecată, 192 de judecători (8,4%) au indicat că au fost înlocuiţi din complet, în timp ce 91,6% au declarat că nu au trecut printr-o astfel de situaţie. Dintre cei înlocuiţi, doar 31 au afirmat că acest lucru s-a făcut fără acordul lor.
Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut ca scop provocarea prescripţiei răspunderii penale, în timp ce 159 de respondenţi au exclus această ipoteză. Doar trei judecători au contestat în instanţă actul administrativ de înlocuire, iar 71 au declarat că nu au formulat o astfel de acţiune.
Pasivitatea Parlamentului, principala cauză a prescripţiilor
Conform răspunsurilor colectate, judecătorii consideră că principala cauză a situaţiilor în care a intervenit prescripţia răspunderii penale este lipsa de intervenţie a Parlamentului. Alte cauze importante indicate sunt durata excesivă a urmăririi penale şi deciziile Curţii Constituţionale.
CSM mai arată că modificările nejustificate ale componenţei completelor de judecată au fost percepute drept cea mai puţin relevantă cauză, ceea ce, în opinia instituţiei, confirmă existenţa unei percepţii eronate în spaţiul public, cu efecte negative asupra credibilităţii justiţiei.
Problemele sistemice ale justiţiei
Volumul de activitate a fost identificat drept cea mai importantă problemă sistemică resimţită de judecători. Majoritatea respondenţilor au apreciat că încărcătura excesivă de dosare şi lipsa unei normări clare a muncii afectează direct calitatea actului de justiţie.
De asemenea, 1.808 judecători au indicat, într-un câmp dedicat, până la trei probleme majore insuficient abordate în sistemul judiciar. Printre cele mai frecvent menţionate se numără deficitul de personal, volumul de activitate, necesitatea normării muncii, legislaţia cu impact negativ asupra justiţiei şi condiţiile necorespunzătoare ale sediilor instanţelor
