CSM a dat aviz negativ pentru candidaţii propuşi pentru funcţiile de procuror general şi şef al DNA. Ce urmează
alte articole
Ioan Irimie şi a lui Tiberiu Niţu, cei doi candidaţi propuşi de ministrul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general şi şef al DNA, au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după audierile de joi. Avizul s-a dat cu cinci voturi "împotrivă" şi unul favorabil, din partea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru.
Avizul CSM este consultativ, iar decizia finală privind numirile în funcţii aparţine preşedintelui Traian Băsescu.
Ministrul Mona Pivniceru a declarat recent că nu ştie ce va face în cazul respingerii propunerilor sale şi este foarte probabil să îi desemneze pe următorii doi candidaţi în ordinea nominalizărilor şi anume Elena Hach şi Claudiu Dumitrescu.
La audierile de joi de la CSM, Daniel Morar, fostul şef al DNA, l-a criticat cu duritate pe procurorul Ioan Irimie, propus pentru şefia procurorilor anticorupţie. Actual prim adjunct al Procurorului General al PICCJ, Daniel Morar, l-a desfiinţat cu criticile pe cel care ar urma sa-i ia locul în fruntea DNA.
În primul rând, Morar i-a reproşat lui Irimie lipsa de activitate, relevă Realitatea TV. "Câte rechizitorii aţi făcut în ultimul an?", l-a întrebat Morar pe Irimie. Răspunsul nu a fost în avantajul lui Irimie: "Niciunul. Am realizat activităţile şi dosarele care mi-au fost repartizate. Într-adevăr nu am avut posibilitatea ca în cursul anului 2012 să finalizez cu rechizitoriu".
Statistica DNA, zero barat
"Când faci patru rechizitorii în trei ani, nu văd cum ai putea mobiliza pe alţii. Cum ar arăta statistica DNA pe acest an, cu oameni care au lucrat în ritmul domnului Irimie? Zero barat!", a continuat Morar.
În raportul de activitate pe anul trecut al DNA este consemnat faptul că 10% din cauzele instrumentate de procurorii anticorupţie au primit soluţii de achitare, însă, fiind întrebat, Ioan Irimie a răspuns eronat că cifra este de 20%. Irimie nu putut lămuri nici aspecte legate de cauzele privind fraudarea bugetului UE sau care ar fi abordările pentru a soluţiona acest gen de dosare.
Daniel Morar a mai precizat apoi că în anul 2004, la DNA Cluj, s-au făcut doar şase rechizitorii, iar în 2005 - unul, acesta fiind şi motivul pentru care l-a revocat din funcţia de şef al Serviciului teritorial pe Irimie.
În 2006, după plecarea lui Irimie, DNA Cluj a soluţionat 18 rechizitorii, iar anul următor - 25, a adăugat Morar.