Criza energetică. Franţa se pregăteşte să naţionalizeze industria nucleară aflată în dificultate

Franţa se pregăteşte să naţionalizeze complet compania de energie nucleară Électricité de France (EDF), deţinută în prezent în proporţie de 84% de stat, în timp ce compania anticipează o scădere masivă a profiturilor.

EDF avertizase deja investitorii că profiturile sale vor fi afectate considerabil în acest an, dar tocmai a majorat brusc pierderile preconizate, ajungând la suma uriaşă de 29 de miliarde de euro. Pierderea masivă este cauzată de o serie de evenimente nefericite care au dus la scoaterea din funcţiune a mai mult de jumătate din cele 56 de reactoare ale EDF - un record.

Sectorul nuclear francez a fost lovit de multiple probleme în cel mai rău moment posibil. Industria se confruntă cu un cumul de întârzieri şi opriri din cauza pandemiei de Covid-19, "o serie de probleme de întreţinere, inclusiv coroziunea la unele dintre reactoarele îmbătrânite ale Franţei, probleme la grupul energetic controlat de stat EDF şi lipsa, de ani de zile, a unor noi investiţii nucleare semnificative", potrivit unui reportaj publicat de Financial Times (FT) în timpul verii.

În cele câteva luni care au trecut de la raportul respectiv al FT, situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult, deoarece o secetă severă a dus la secarea râurilor din Europa, lăsând unele centrale nucleare franceze şi elveţiene fără suficientă apă pentru a-şi menţine sistemele reci.

Ca urmare, producţia de energie nucleară din Franţa este la un nivel minim istoric, reprezentând o problemă majoră pentru această naţiune, unde aproximativ 70% din energia electrică este produsă de centralele nucleare. În general, Franţa este un exportator net de energie, datorită sectorului său nuclear robust şi fiabil până în prezent. Acum, este forţată să importe energie pe o piaţă mai restrânsă ca niciodată.

Continentul european se confruntă cu o criză de creştere a preţurilor la energie după ce Moscova a invadat Ucraina. În urma invaziei, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a se debarasa de dependenţa sa puternică de combustibilii fosili ruşi, cu intenţia de a institui sancţiuni energetice împotriva Kremlinului. Ca răspuns, compania rusă Gazprom a întrerupt pe termen nedefinit aprovizionarea cu gaze naturale a continentului prin conducta Nord Stream 1, invocând propriile probleme de mentenanţă, care au fost planificate în mod suspect.

Momentul colapsului centralei nucleare franceze este cu atât mai tragic din cauza disputei politice cu Rusia. Franţa a fost mult timp exemplul mondial al energiei nucleare, cu cele mai mari rate de producţie pe cap de locuitor şi un mare zel pentru dezvoltarea energiei nucleare pentru a consolida securitatea energetică în era schimbărilor climatice. Franţa nu a fost legată în niciun fel de dependenţa periculoasă de importurile de gaze ruseşti care au făcut ca securitatea energetică a continentului să fie atât de fragilă.

De fapt, s-a mândrit cu independenţa energetică pe care a construit-o energia nucleară. Dar acum, exact când era cea mai mare nevoie de ea, energia nucleară franceză nu a reuşit să salveze situaţia.

Acum, Guvernul francez va face o ofertă de cumpărare integrală a EDF pentru a prelua controlul asupra companiei, în timp ce încearcă să redreseze situaţia. În săptămânile următoare, Guvernul francez este aşteptat să lanseze o ofertă de cumpărare pentru restul de 16% din companie pe care nu o deţine încă, astfel încât să poată lua în mod unilateral (şi în linişte) decizii referitoare la construirea de noi reactoare şi la rezolvarea nenumăratelor probleme existente.

EDF a declarat că plănuieşte să îşi repună în funcţiune toate reactoarele până la începutul anului viitor. Pentru a face acest lucru, compania, deja puternic îndatorată, va trebui să-şi asume o datorie mult mai mare, într-un moment în care este deja sub observaţie pentru erori şi neglijenţe operaţionale. În cele din urmă, problemele din Franţa nu reprezintă deloc o problemă cu energia nucleară, ci o problemă de management defectuos.