Criza din Ucraina: Serbia a ales să nu ia poziţie

Majoritatea liderilor sârbi au ales să nu ia poziţie în problema Ucrainei. Serbia 'trebuie să se ocupe de propriile probleme', a explicat Igor Mirovic, vicepreşedinte al Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere în această ţară, notează cotidianul francez Le Figaro.

Fiind singura ţară din Europa care a semnat un tratat de liber-schimb cu Rusia, fiind angajată în acelaşi timp pe drumul aderării la Uniunea Europeană (UE), Serbia conştientizează că actuala criză din Ucraina o pune într-o situaţie dificilă. Liderii sârbi nu s-au cruţat reciproc în timpul campaniei pentru alegerile legislative care s-a încheiat duminică, însă, de comun acord, au respins acest 'dosar fierbinte'. Igor Mirovic, vicepreşedinte al SNS, chemat să conducă ţara, a explicat că Serbia 'trebuie să se ocupe de propriile probleme'. La fel ca Mirovic, majoritatea liderilor politici sârbi au ales să nu ia poziţie în problema Ucrainei.

Cu toate acestea, la Belgrad, retorica Kremlinului, care impune o paralelă între Crimeea şi Kosovo, i-a stârnit pe mai mulţi. Au scrâşnit din dinţi cei mai aprigi apărători ai apartenenţei Kosovo la patria-mamă sârbă, aceştia fiind şi apărătorii cei mai vehemenţi ai Moscovei. Tot ei sunt cei care ridică în slăvi istoria, în parte ficţională, a unei iubiri eterne între cele două ţări slave şi care amintesc că doar această relaţie privilegiată a făcut ca Rusia să nu accepte ca fosta provincie Kosovo, a cărei independenţă a fost recunoscută de Occident în 2008, să poată obţine un loc în Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Îndatorat Kremlinului, Dusan Bajatovic, vicepreşedinte al Partidului Socialist Sârb (SPS), fostul Partid Comunist, afirmă acum că preşedintele Rusiei 'a comparat ceea ce nu poate fi comparat'. 'Nu cred că (provincia) Kosovo a avut dreptul la autodeterminare, pentru că ea este istoric sârbă, iar pe de altă parte Crimeea este istoric un teritoriu rus', a spus Bajatovic.

După cum precizează Le Figaro, Bajatovic nu este un simplu om politic: el conduce Srbijagas, compania energetică sârbă aflată sub controlul Gazprom şi participantă la gazoductul South Stream, menit să aducă gaz rusesc în Europa de Est ocolind teritoriul ucrainean.

În spatele acestor frumoase veşminte ale amiciţiei, Kremlinul încearcă de fapt să menţină Serbia în zona sa de influenţă. 'Kosovo nu este importantă pentru Rusia. Acesta este un alibi pentru a-şi apăra propriile interese, ieri, atunci când Rusia a atacat Georgia, şi astăzi, când vrea să ia Crimeea', subliniază analistul belgrădean Dejan Vuk Stankovic, precizând că Rusia 'utilizează această retorică pentru a întreţine sentimente antioccidentale în sânul opiniei sârbe şi mai ales pentru a îndepărta pe cât posibil aderarea Serbiei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)'.

La Belgrad, bombardat de NATO în 1999, niciun politician nu evocă în public o posibilă aderare a Serbiei la această alianţă. În privat, însă, sunt numeroşi cei care gândesc că aderarea la UE, care va necesita timp, comportă şi germenele aderării la NATO, conchide Le Figaro.