Cristian Alexandrescu (IŞMB): În Bucureşti vor fi circa 280 - 300 de clase pregătitoare (interviu)

Şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Cristian Alexandrescu, estimează că, la nivelul Capitalei, prin introducerea clasei pregătitoare la şcoală anul acesta vor fi în plus 2.000 - 3.000 de locuri în grădiniţe.

Într-un interviu acordat AGERPRES, inspectorul general Cristian Alexandrescu vorbeşte despre implementarea clasei pregătitoare la nivelul Capitalei, despre situaţia grădiniţelor, dar şi despre olimpiadele şcolare.

AGERPRES: Care este procentul de copii pentru care părinţii pot opta să îi înscrie în clasa I şi care pentru clasa pregătitoare?

Cristian Alexandrescu: În momentul de faţă, noi în Bucureşti avem în jur de 20.000 de copii, care probabil vor începe clasa I şi clasa pregătitoare. Având în vedere Metodologia Ministerului Educaţiei referitoare la faptul că acei copii care sunt în grădiniţă la grupa mare pot opta pentru a intra în clasa pregătitoare sau în clasa I, în funcţie de dorinţa pe care o au părinţii lor, noi estimăm că proporţia va fi de două treimi copii care vor începe clasa I şi o treime - clasa pregătitoare. Asta înseamnă că, la nivelul municipiului Bucureşti, vor fi în jur de 280 - 300 de clase pregătitoare organizate şi în jur de 650 - 700 de clase I.

AGERPRES: Vor fi suficiente cadre didactice care să predea la clasele pregătitoare? Se poate face o estimare în acest moment? Toate aceste cadre vor fi titulare?

Cristian Alexandrescu: Nu numai prin Metodologia de cuprindere a copiilor în clasa I şi clasa pregătitoare, dar şi prin metodologia de mişcare de personal, ceea ce înseamnă tot ce presupune personalul didactic şi organizarea personalului didactic în unităţile de învăţământ din România, se prevede cu preponderenţă ca la clasa pregătitoare să fie cadrele didactice titulare.

Aşadar, în momentul în care se finalizează cu certitudine numărul de clase pregătitoare pe care trebuie să îl aibă o şcoală, în şcoala respectivă acele cadre didactice care îndeplinesc condiţiile pentru a putea să predea (sunt profesori pentru învăţământul primar, institutori sau sunt învăţători) ele vor fi desemnate cu preponderenţă pentru a putea să preia aceste clase. Evident că, în momentul de faţă, fiind vorba şi de o opţiune a părinţilor şi acest proces de înscriere încă nici nu a început, este extrem de dificil de a spune cu certitudine că la nivelul Bucureştiului sau la nivelul întregii ţării absolut toate cadrele didactice vor fi titularele şcolii.

Pot exista de exemplu, în ţară, unităţi de învăţământ care nu au profesori titulari pe domeniul acesta şi atunci evident că fiecare inspectorat şcolar va găsi soluţiile punctuale pentru rezolvarea acestei probleme. În cazul în care există mult mai multe clase pregătitoare, după ce s-a finalizat partea aceasta de înscriere, vom avea posibilitatea ca la aceste clase pregătitoare să predea şi profesori pentru învăţământul preşcolar, deci pentru grădiniţe, în condiţiile în care aceştia au dublă specializare. În cazul în care va fi nevoie de aşa ceva sau unii profesorii doresc să facă lucrul acesta, ei vor susţine examenul de titularizare pe post la unitatea respectivă în perioada desemnată şi vor putea eventual să preia aceste clase.

Noi sperăm să nu fie nevoie să ajungem la varianta aceasta pentru că, pe de o parte, elaborarea curricumului naţional pentru clasa pregătitoare va însemna, pe lângă partea aceasta strictă de documente pe care Ministerul Educaţiei le va pune la dispoziţia întregii societăţi, şi o perioadă de formare, care, probabil, va fi undeva în luna mai şi, eventual, se va prelungi pe perioada de vacanţă de vară, formare în care acele cadre didactice vor putea să se obişnuiască cu noul curriculum, să ştie ce este de făcut şi să îşi poată organiza activitatea astfel încât, odată cu începutul anului şcolar următor, să fie cât se poate de pregătite pentru a avea o calitate foarte bună în partea educaţională.

AGERPRES: Cu cât s-ar putea ajusta numărul de locuri în şcolile solicitate mai mult?

Cristian Alexandrescu: În municipiul Bucureşti, în absolut în toate unităţile de învăţământ gimnaziale în care este organizat ciclul primar vor fi organizate atât clase pregătitoare, cât şi clasa întâi. În urma recensământului şi în urma acestei scurte perioade în care acei părinţi care nu au putut să fie prezenţi la domiciliu sau la reşedinţa acestora pentru a se putea înscrie pe foile de recensământ ale unităţii respective şi au făcut acest lucru ulterior, noi vom ajusta planurile de şcolarizare, adică numărul de clase pe care fiecare şcoală le va avea, în aşa fel încât să putem, după ce finalizăm această analiză, ca fiecare dintre unităţile de învăţământ bucureştene să aibă un număr de locuri cel puţin egal cu numărul de copii pe care îi are în circumscripţie, atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa întâi. Deci, în momentul în care vor fi finalizate analizele privind numărul de copii pe care fiecare şcoală îi are în circumscripţie, vom lua şi măsuri în privinţa ajustării planului de şcolarizare.

AGERPRES: Câte şcoli din Bucureşti vor avea programul modificat (vor învăţa în mai multe schimburi) după introducerea clasei pregătitoare?

Cristian Alexandrescu: Bucureştiul este o situaţie aparte faţă de restul ţării, pentru că la nivelul ţării marea majoritate a unităţilor de învăţământ deja învaţă într-un singur schimb, având în vedere că populaţia şcolară a scăzut destul de mult în ultimii ani. Din datele pe care Ministerul Educaţiei le-a pus la dispoziţie, în ultimi zece ani populaţia şcolară a scăzut cu 20 - 23%.

La nivelul municipiului Bucureşti situaţia nu este aceasta, pentru că, chiar dacă a fost o scădere, ea a fost nesemnificativă. Şi în municipiului Bucureşti există destul de multe unităţi care învaţă într-un singur schimb, dar există şi unităţi care învaţă în două schimburi.

Apariţia acestei clase pregătitoare nu înseamnă modificarea programului în aşa fel încât să se introducă un schimb suplimentar. Deci, practic, ele vor rămâne pe aceeaşi organziare pe care o au în momentul de faţă, având în vedere că noi ţinem, aşa cum prevede şi Legea educaţiei naţionale şi cum prevăd şi toate documentele legate de psihologia copilului de vârstă 6 - 7 ani, ca aceste clase să fie organizate doar în schimbul de dimineaţă, începând cu ora 8,00 până undeva spre ora 12,00, şi având în vedere că încercăm pe cât este posibil - la nivelul Bucureştiului o să avem câteva probleme în sensul acesta, sper să le rezolvăm punctual - ca în clasele pregătitoare care vor avea o dotare specială, o anumită organizare din punctul de vedere al mobilierului şi al elementelor ce se găsesc acolo să facem în aşa fel încât după-amiaza să nu mai intervină o altă clasă. Dacă este nevoie să facem punctual acest lucru vom găsi soluţia în aşa fel încât modularitatea pe care o are această clasă pregătitoare să permită organizarea pentru după-amiază şi să nu dăm peste cap stilul de lucru pe care îl vor avea cei din clasele pregătitoare.

AGERPRES: Sunt şcoli din unele cartiere din Bucureşti pe care părinţii le ocolesc pentru că sunt cunoscute drept neperformante. Ce veţi face pentru a asigura un nivel corespunzător de cadre didactice performante în toate unităţile de învăţământ?

Cristian Alexandrescu: Nu sunt de acord cu ideea aceasta, chiar dacă există din partea părinţilor o anumită, să spunem, organizare pe verticală, o anumită ierarhie a unităţilor de învăţământ în Bucureşti. Mai ales la învăţământul primar, acolo unde marea majoritate a timpului copiii o petrec cu învăţătorul, cu profesorul pentru învăţământul primar, este după opinia mea mult mai important să fii cât mai aproape de casă cu un învăţător care să-şi petreacă timpul cu copiii într-un mod cât mai plăcut decât să-l duc cât mai departe şi să aibă dificultăţi cu transportul şi aşa mai departe. În principiu, recomandarea pe care o fac tuturor părinţilor bucureşteni este că, în proximitatea domiciliului, cu certitudine găsesc sau vor găsi o şcoală care să aibă un profesor cât se poate de bine pregătit.

AGERPRES: Este ştiut faptul că, în prezent, părinţii îşi aleg şcolile pe recomandări şi că există caiete la directorii de şcoli făcute cu până la 2 - 3 ani înainte. Criteriul arondării există şi totuşi nu se aplică, iar micile recomandări există în sistem. Cum "luptaţi" cu această practică, ce măsuri luaţi?

Cristian Alexandrescu: Noi am încercat tot timpul să facem în aşa fel încât aceste pre-liste să nu reprezinte un criteriu semnificativ în şcolarizarea copiilor şi în departajarea lor atunci când se făcea înscrierea. Anul acesta se schimbă puţin prin modalitatea de înscriere şi faptul că există acea platformă electronică în care fiecare părinte, în momentul în care vine să înscrie copilul, completează o fişă care este introdusă electronic în platformă. Ea va duce, pe de o parte, la imposibilitatea părinţilor de a se înscrie multiplu, ceea ce ar fi bulversat de-a lungul timpului destul de mult şi anul acesta cu atât mai mult cu cât există practic două generaţii de copii care încep clasa întâi şi respectiv clasa pregătitoare, (...) iar pe de altă parte fişa acea electronică în care vor fi bifate toate criteriile pe care le are metodologia de cuprindere a copiilor, criteriile generale, dar şi criteriile specifice, vor duce la o mult mai mare transparenţă în modul de înscriere şi în modul de departajare a copiilor în cazul în care sunt mai multe cereri.

Eu am recomandat tuturor directorilor ca această înscriere să se realizeze cât se poate de transparent, iar orice listă sau altă modalitate, să spunem mai puţin ortodoxă, de a se face înscrierea să fie eliminată.

AGERPRES: În acest an vor fi mai multe locuri în grădiniţele bucureştene? Au mai fost făcute mansardări? Au mai fost finalizate lucrări la grădiniţe noi?

Cristian Alexandrescu: Trecerea unei generaţii importante de copii de la grădiniţă spre şcoală va duce la un început corect din punct de vedere psiho-pedagogic pe care copilul o să-l aibă la vârsta de 6 ani, dar pe de altă parte va duce la apariţia unui număr mai mare de locuri în grădiniţele din Bucureşti.

Indiferent cât de mult ne-am dori să putem să îi primim pe toţi copiii care doresc să intre şi să înceapă cursurile unei grădiniţe, nu aveam posibilitatea fizică să-i introducem pe toţi în acest sistem. Se pare că în fiecare an aveam un număr de 7.000 - 8.000 de cereri pe care nu puteam să le avizăm favorabil. Acest lucru, în prezent, odată cu apariţia clasei pregătitoare la şcoală, va duce la o suplimentare a numărului de locuri în grădiniţe, dând posibilitatea în felul acesta ca acel deficit de număr de locuri pe care noi îl avem la nivelul municipiului Bucureşti să fie semnificativ redus.

AGERPRES: Prin introducerea clasei pregătitoare se obţin locuri mai multe în grădiniţe?

Cristian Alexandrescu: Estimăm că undeva în jur de 2.000 - 3.000 de locuri vor putea să fie în plus anul acesta pentru grădiniţele bucureştene, astfel încât să putem să dăm posibilitatea cât mai multor bucureşteni să-şi ducă copiii la grădiniţă. Pe de altă parte, tot privind suplimentarea numărului de locuri pe care grădiniţele le au, avem şi posibilitatea de a face în aşa fel încât numărul copiilor la grupă să fie diminuat, în aşa fel încât actul educaţional pe care profesorii pentru învăţământul preşcolar îl au să fie cât mai corect făcut, existând posibilitatea ca fiecare grădiniţă să-şi facă propria politică de organizare.

AGERPRES: Câţi copii nu vor avea loc în grădiniţele de stat? Mai mulţi sau mai puţini decât anul trecut?

Cristian Alexandrescu: Suntem în situaţia, să spunem destul de dramatică în sensul că am cerut tot timpul autorităţilor publice locale, chiar şi prin programele guvernamentale pe care, la un moment dat, Guvernul României le-a gândit, suntem în imposibilitatea de a găsi spaţiu necesar, terenul necesar pe care să fie construite grădiniţe noi. De-a lungul timpului, odată cu punerea în evidenţă a faptului că există acest deficit destul de mare în grădiniţe, în multe din sectoarele Capitalei s-au găsit sau s-au căutat soluţii pentru diminuarea acestui lucru. În sectoarele 2 şi 3 au fost construite foarte multe grădiniţe noi, unele din ele pe terenuri care erau disponibile şi pe care primăria le-a putut folosi pentru aceste construcţii, în sectorul 1 şi 4 au fost construite în curţile unor unităţi de învăţământ gimnazial, care permiteau, aveau spaţiul necesar, deci s-au făcut paşi importanţi. Sectorul 6 este un sector particular la nivelul Bucureştiului pentru că acolo densitatea construcţiilor este extraordinar de mare şi practic suntem în imposibilitatea, chiar şi în curţile şcolilor, să găsim soluţii, dar aici s-a căutat ca soluţie posibilă mansardarea. Sunt în continuare în curs de finalizare o serie de grădiniţe. Cam în fiecare dintre sectoarele Capitalei cel puţin două sau trei grădiniţe vor apărea în fiecare an şcolar şi vor putea să fie puse la dispoziţia bucureştenilor.

AGERPRES: Care a fost raţiunea eliminării olimpiadelor de la clasa a IV-a (pentru că era un concurs gratuit de testare a cunoştinţelor)?

Cristian Alexandrescu: Olimpiadele şcolare, aşa cum prevăd actele sau documentele Ministerului Educaţiei, sunt organizate începând cu clasa a V-a, deci cu ciclul gimnazial până la finalizarea ciclului liceal. Anul acesta s-a gândit o reorganizare puternică a acestor tipuri de concursuri naţionale şcolare - a fost elaborată o nouă metodologie, (...) fiecare dintre disciplinele importante unde sunt organizate aceste concursuri au elaborat un regulament propriu specific.

AGERPRES: Există o discrepanţă majoră între materia şcolară şi exerciţiile care se dau la concursuri. De ce la ore nu se fac şi astfel de exerciţii atâta timp cât concursurile şcolare prevăd alt grad de dificultate? Acest aspect îi obligă pe părinţi să îşi ducă copiii la meditaţii. Cum comentaţi?

Cristian Alexandrescu: La nivelul municipiului Bucureşti, există o apetenţă foarte mare a părinţilor şi a profesorilor în a cere sau a sugera copiilor să participe la aceste olimpiade. Din păcate, la nivelul organizării pe care noi o avem, există în jur de 18 discipline care îşi organizează olimpiadele acestea. Vă spuneam că există etapa pe şcoală, pe sector, pe municipiu şi etapa naţională. Anul acesta, aşa cum prevede modalitatea de organizare şi structura anului şcolar, în perioada 2 - 6 aprilie, perioadă în care se vor desfăşura activităţi generic denumite "Şcoala altfel", vor fi organizate şi toate etapele naţionale ale olimpiadelor. (...) Există din partea părinţilor destul de multe sesizări în sensul că ar dori să îşi ducă copiii să participe în acelaşi timp şi la una dintre etapele intermediare de la olimpiada de matematică, dar în acelaşi timp şi la olimpiada de istorie. În general noi le sugerăm părinţilor şi încercăm să-i consiliem că aceste concursuri care înseamnă practic excelenţă presupun un efort suplimentar, pe care trebuie să-l facă copilul, şi atunci noi ne dorim ca acest efort să nu se disipe în mai multe concursuri şi să nu-şi pună în valoare adevărata pregătire pe care o are într-o anumită disciplină. Atunci i-am rugat şi pe profesorii de la clasă, dar şi pe părinţi să încerce să analizeze cât se poate de corect înspre ce domeniu, profil se îndreaptă copilul şi unde are această înclinare mai mare acolo să fie concentrată toată activitatea, în aşa fel încât să poată da pe domeniul respectiv rezultate cât mai corecte.