Crimeea repetă soarta Transnistriei (presă)

Crimeea repetă soarta Transnistriei, declară directoarea Liceului 'Ştefan cel Mare' din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă
(captură youtube.com)
Epoch Times România
27.03.2014

Crimeea repetă soarta Transnistriei, declară directoarea Liceului 'Ştefan cel Mare' din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă

'Nu noi repetăm soarta Crimeii, Crimeea o repetă pe a noastră. Armată rusă, administraţie rusă, regulile Rusiei, trei limbi 'oficiale', din care doar rusa e la vedere, sunt deja în această zonă', potrivit Eleonorei Cercavschi.

Riscul cel mare e că Rusia s-ar putea să treacă Nistrul. Chişinăul e absent total în Transnistria, potrivit ziarului. Un pensionar din satul Lunga, Dubăsari, observă o rusificare intensă. 'Lumea-i foarte încurcată', spune el, plângându-se că nimeni de la Chişinău nu-i vizitează. 'UE şi NATO, aşa după cum nu i-au apărat pe ucraineni, tot aşa, probabil, nu ne vor apăra nici pe noi. Atât cât ne putem noi pe noi apăra', conchide pensionarul din Lunga.

'Cetăţeni ai nimănui', titrează Evenimentul Zilei, care tratează acelaşi subiect - al Transnistriei. Potrivit ziarului, colacul de salvare pentru transnistreni este paşaportul românesc.

'Epidemia referendumurilor a ajuns la Nistru', scrie Adevărul. După ce au aţâţat spiritele în Găgăuzia, asmuţind populaţia de acolo împotriva cursului proeuropean al guvernării, forţele proruse au pus de-o consultare populară şi într-o localitate din stânga Nistrului aflată sub jurisdicţia Chişinăului. Câţiva localnici din satul Doroţcaia, raionul Dubăsari, vor să organizeze un referendum prin care satul lor ar trece sub jurisdicţia Tiraspolului. Ion Miţcul, primarul comunei Cocieri, localitate la fel aflată în stânga Nistrului, sub jurisdicţia Chişinăului, spune că problema referendumului de la Doroţcaia e veche, de când există separatismul în regiune, iar în contextul crizei din Ucraina aceste îngrijorări oricând pot deveni realitate.

Timpul aminteşte că, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii româneşti - Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina - spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, notează ziarul.

Adevărul propune demararea unui proiect, '100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România', pentru a cunoaşte activitatea Sfatului Ţării, a evenimentelor din anii 1917-1918 din Basarabia şi a întregii perioade în care Basarabia a fost parte integrantă a statului unitar român.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor