Creierul uman se shimbă pe tot parcursul întregii vieţi

Pe măsură ce îmbătrânim şi acumulăm noi abilităţi, experienţă şi cunoştinţe, se schimbă şi viziunea noastră generală asupra lucrurilor. Este logic să presupunem că creierul, de asemenea, trebuie să se schimbe într-un fel anume şi că acesta se dezvoltă în permanenţă. Şi într-adevăr este aşa.

Există o teorie tradiţională conform căreia creierul uman nu poate creşte şi se dezvolta odată ce s-a format. Susţinătorii acestei teorii presupun că noi celule nervoase nu se multiplica.

Evoluţia ideilor ştiinţifice privind dezvoltarea creierului uman continuă pănă în prezent. Actualmente, oamenii de ştiinţă au început să perceapă că acest creier al nostru este în continuă evoluţie şi că el se completează cu noi celule nervoase (neuroni), în funcţie de necesităţile sale. Creierul uman este în creştere şi se formează pe parcursul întregii vieţi.

Dacă anterior se considera că după formarea structurilor cerebrale la o vârstă fragedă, creierul se opreşte din dezvoltare şi că celulele nervoase nu se regenerează, apoi de-a lungul timpului au apărut tot mai multe opinii opuse. Dar mai întâi de toate acestea trebuiau confirmate.

Primii care „au suferit pentru idee”, ca de obicei, au fost animalele de laborator. Noile dovezi au apărut după studierea hipocampusului şobolanilor adulţi. Hipocampusul - este o zonă a creierului care este responsabilă de memorie. S-a descoperit că celulele noi în apar in hipocampusul şobolanilor după dobândirea de noi capacităţi, leziuni infecţioase sau traume, adică în cazul unor anumite stimulente puternice.

Neuroni noi apar ca rezultat al specializării celulelor predecesoare sau a celulelor stem ale ţesutului nervos, care se află în ventriculele creierului. Aceste celule migrează în subdiviziunile respective şi dau naştere unor neuroni noi.

Ulterior, această caracteristică a fost, de asemenea, găsită şi în creierul uman. William Shankly, neurolog din cadrul University of California, a studiat dezvoltarea neuronilor la copii, de la naşterea lor. El a descoperit că, de la naşterea copilului pînă la trei luni de viaţă, numărul de neuroni se dezvoltă rapid şi se majorează aproximativ cu o treime. Apoi, de la trei luni pînă la cincisprezece luni creşterea creierului se opreşte, însă numărul de celule nervoase din nou se dublează la vîrsta de şase ani. Shankly a sugerat că numărul de neuroni se majorează pînă la vîrsta de douăzeci şi unu ani.

La patruzeci de ani creierul continuă să se schimbe

Cele mai recente date referitoare la aceste descoperiri au fost prezentate în cadrul unui simpozion al neurologiei britanice, din Londra. Studierea creierului cu ajutorul scanării a arătat că în unele părţi ale acestuia continuă să aibă loc procesele de formare şi modificare, chiar şi la vîrsta de 30 şi respectiv 40 de ani.

Acest lucru a devenit cunoscut lumii întregi datorită unui grup de cercetători condus de profesorul Sarah-Jane Bleykmor de la University College din Londra, care au studiat cortexul prefrontal.

Cortexul prefrontal — este regiunea din creier responsabilă pentru abilitatile cognitive ale omului. Acesta este situat în partea frontală şi joacă un rol foarte important. De exemplu, procese cum ar fi rezolvarea problemelor, interacţiunile sociale şi relaţii interpersonale - depind de modul de funcţionare a cortexului prefrontal.

Oare la vârsta de treizeci şi patruzeci de ani nu mai acumulăm cunoştinţe şi abilităţi noi, nu ne schimbăm atitudinea faţă de anumite lucruri? Prin urmare, modificările la nivelul creierului au loc în funcţie de schimbările în gândire. Astfel, creierul nostru se dezvoltă şi se modifică pe tot parcursul vieţii în funcţie de necesităţi.